miercuri, 11 septembrie 2013

Pro și Contra

Nu pot să nu constat valul de isterie pro/contra eutanasierii câinilor vagabonzi. Tocmai această isterie decredibilizează ambele tabere. Niciuna din tabere nu vrea compromisuri iar asta nu o să aducă nicio rezolvare.
Tabăra pro se folosește prea mult de moartea bietului copil și uită că o parte de vină le revine. Da, da, hai să nu ne ascundem după deget. Au acceptat și tolerat o clasă politică care n-a fost în stare să rezolve corect această problemă.
Tabăra contra se folosește prea mult de cazuri în care idioți au omorât câini și uită că o parte de vină le revine. 20 de ani de dragoste față de câini au fost suficienți încât să rezolve ceea ce politicul nu a rezolvat. Rezultatul?
Politicul a eșuat. Nu-i de mirare.
ONG-urile? Cu toată stima pentru unele dar și-au dovedit ineficiența.
Noi? Suntem excepționali când urlăm că mor oameni mușcați de câini și la fel de excepționali în a compara eutanasierea cu Holocaustul. În rest?
Câini vagabonzi trebuie să dispară de pe străzi că vă place sau nu. Primariile trebuie să facă asta. Să-i adune de pe străzi, să-i ducă în adăposturi, să-i trieze(cu regret, dar cei bolnavi și agresivi trebuie eutanasiați), să-i sterilizeze, să-i ofere spre adopție. Cei care adoptă să fie forțați prin legi dure să aibă grijă de câinii adoptați și să răspundă pentru ei(nu ca până acum, bifăm adopția și îi lăsăm pe stradă). Pentru cei neadoptați, singura șansă de supraviețuire să fie ONG-urile. Să-i adopte și să-i țină în centre specializate. Nu pe străzi. Pe bani privați. Banii contribuabililor s-au terminat. Și răbdarea și înțelegerea lor.
Am fost mușcat de două ori de maidanezi. O dată crunt de tot. Am fost salvat din ghiarele haitei de-un văr și de socrul lui. Mai am și azi urmele mușcăturilor. Nu i-am urât dar nici nu i-am iubit. Nu le vreau sfârșitul dar nu mai vreau să-i văd pe străzi și să-mi fie frică. Nu vreau să-i adopt ca să-i țin închiși într-un apartament, voi adopta când voi avea casă cu curte. Mă doare să văd un om mort. Mă doare să văd un câine mort. Mă doare să-l văd pe Ghiță mort și pe alții belindu-i șoricul.
Sunteți ipocriți că folosiți imaginea copilului omorât de câini. Sunteți ipocriți că postați imagini cu câini morți. Sunt ipocrit că am scris acest text.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă