marți, 14 februarie 2012

La zăpadă

De dimineață am forțat Maybachu' să-l scot din garaj, prin troiene. La amiază, mi-am cumpărat lopată nouă și pe când mă scărpinam în cap ca să aleg ce deszăpesc prima dată, curtea sau garajul, hop apare conlocuitoru' cu plasele legate pe umăr și puradeaua de-o creangă:
- Șăfu, dă și mie nește bani, mâncați-aș, că-i bolnavă puradeaua și n-am bani de medicamente
Dumnezeule, Exiști! Un zâmbet mi s-a lățit pe față. I-am pus lopata în mână, i-am arătat curtea și garajul și i-am spus prețul:
- Bă, treci la prestat. Într-un sfert de ceas câștigi fără prea mare efort 10 lei. 
Din păcate, Ăl De Sus era ocupat, fiindcă m-a refuzat conlocuitoru':
- Îs bolnav șefu, nu pot.
L-am ejectat cu un "marș" printre dinți și m-am apucat de dat la lopată. După două minute aud în spatele meu:
- 10 lei și ceva de beut șefu!
A fost mai sprinten, n-am apucat să-l ajung să-i ft una cu lopata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă