vineri, 20 mai 2011

Fructele copilăriei


Ieri, într-o discuţie online cu Tudor, care a trebuit să se însoare ca să descopere compotul de rabarbăr :-P , mi-am dat seama că au trecut o grămadă de ani(mulţi, foarte mulţi!) de când n-am mai mâncat agrişe, strugurei, dude sau cireşe sălbatice.

Geez, am bălit la gândul lor! În copilărie mă îndopam cu ele! Nu conta că mă zgâriam pe mâini de la ghimpii agrişului, că mâncam strugureii cu tot cu codiţe, că-mi pătam tricourile cu zeama dudelor şi urma omoru' de la mama sau că după un festin cu cireşe săbatice, urma chinul eliminării sâmburilor :-P !
Azi fac mutre că papaya nu era suficient de coaptă, că n-am găsit mango la magazinul din colţ sau că ultima rodie s-a stricat în frigider. Trist! :(

Un comentariu:

  1. absolut nimic nu te impiedica sa mergi cativa km pana in cel mai apropiat satuc de pe langa sibiu si sa te intorci cativa ani in "copilaria" de care iti este asa dor...ma si mir ca nu ai facut-o inca,mai ales ca ai atatea oportunitati pe acolo...sa te intorci in natura...vezi paltinis,ocna sibiului...sa te plimbi cu familia pe dealurile din imprejurimi si sa iti oxigenezi plamanii cu aerul tare ozonat din jurul rasinariului......teo....bucura-te de micile momente ale vietii, de linistea satului,de mangaierile soarelui pe fata iubitei sotii, de linistea daruita de natura,cantecul mierlei din paduricea unde ti-ai oprit masina pentru 5 minute....urmareste toate astea intr-un weekend si o sa ramai surprins de cate energie o sa ai la munca saptamana urmatoare....INSA ATENTIE CACI DA DEPENDENTA....iti doresc asta.....ciao

    RăspundețiȘtergere

dacă te ţine, încearcă