miercuri, 2 martie 2011

Avarul


În general, cumpărăturile sunt un moment de relax pentru Băgă. Îi place să se plimbe cu căruciorul printre rafturi, să citească etichetele de pe produse, rar să compare preţurile. Am spus în general. Se mai întâmplă şi ca Băgă să fie grăbit, să facă raliuri prin magazin şi să se enerveze stând la rândul format la casă, unde de fiecare dată dă de o casieră tută sau de vreun ţăran care-şi scrie bonurile de masă. Dar ce te faci când Băgă se şi grăbeşte şi îi este şi foame?
Băgă al nost', azi a fost rupt de foame şi din păcate a dat şi-o raită prin Billa. Şi-ajunge Băgă la raionul de legume şi vede nişte ardei frumoşi şi graşi la numai 10,99 lei kilu, conform preţului afişat. Ieftini ca braga care nu se mai găseşte. Bagă Băgă neşte ardeiuţi în pungă, aşa vreo juma' de kil, îi pune pe cântar şi surpriză: la cântar ardeii costă 11,99 lei-kg. Na' dat fiind faptul că lui Băgă îi era foame iar când îi este foame e foarte certăreţ, merge Băgă la casă şi îi spune tutei:
- Donşoară, bigproblem. Păi ori sunt 10,99 ori nu mai sunt!
Tuta trimite badigardu' cu 8 clase şi-o profesională neterminată să meargă să vadă ce problemă e. Badigardu', scoate din etuiul din vinilin ochelarii de 'telectual şi după ce studiază problema, remarcă:
- Păi da. E 10,99 kilu'. Dumneavoastră nu aveţi în pungă un kil!
Pentru Băgă era deja prea mult logica einsteinesciană a badigardului. Era deja prea mult încât să mai suporte şi logica tutei apărute între timp:
- Păi e un leu diferenţă şi la cât aveţi în pungă nu-i nici cinj'de bani! exclamă tuta, privind dispreţuitor la rotofeiul şi avarul Băgă.
În loc să explodeze, Băgă se uita la cei doi cu privirea de Sora13, încercând să creeze scenarii apocaliptice pentru cei doi. Avea o dilemă. Nu ştia ce să facă prima dată. Să-şi scoată scula şi să se pişe pe pantofii badigardului sau s-o pună capră pe tută şi să-i vâre ardeii în cur.
Norocul celor doi a venit din partea băietului responsabil de raion, chemat prin staţie de badigard:
- Mă scuzaţi domnu', am schimbat preţurile acum o oră şi am uitat să schimb şi la raft. E vina mea. mă scuzaţi.
Băgă a dat uşor din cap, a zâmbit şi i-a iertat. Nu avea cum să nu-i ierte, având în vedere că acum ceva timp, în acelaşi magazin, a plătit şi a plecat cu un bax de Corona la preţul unei sticle.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă