luni, 21 februarie 2011

Înjeraşii


În mohorâta zi de duminică, în curtea bisericii gurene, aşezaţi pe o băncuţă şi cu un maldăr de chiştoace la picioare, Gogu cu Toader, aşteptau plictisiţi şi fumând conştincios mahoarce, terminarea interminabilei slujbe duminicale, ţinută cu sârg şi sadism de preotul local.
- Gogule, da' facem bine mă, să ne spovedim? întrebă Toader în timp ce încerca să-i iasă cerculeţele de fum perfecte.
Gogu nu mai apucă să-i răspundă fiindcă uşa bisericii se deschise brusc iar gurenii ieşeau valuri, încercând să scape cât mai repede din perimetrul creştin-ortodox, ca nu cumva popa să se răzgândească şi să reia slujba duminicală. În timp ce se călcau în picioare ca să iasă pe portiţa strâmtă a curţii bisericeşti, gurenii îşi făceau cruce cu limba în cerul gurii rugându-se să nu se prăbuşească clopotniţa având în vedere inedita prezenţă a celor doi faimoşi gureni la biserică. După ce creştinii părăsiră spaţiul de rugăciuni, alergând să se purifice spiritual cu câte o cinzeacă într-un alt loc ortodox drag gurenilor, în Vechea crâşmă a lu' Nilă, Gogu şi Toader intrară sfioşi în biserică. Toader, pătruns spiritual de acest moment, verifică cu o rangă cutia milei, ocazie cu care constată că gurenii nu-s nici pe departe nişte sfinţi având în vedere că în cutie nu găsise decât bancnote ieşite din uz şi foi de ziar tăiate la dimensiunea bancnotei de 10 lei.
Popa era în spatele altarului şi tocmai verifica calitatea vinului de la pomenirea de 40 de zile a lui Gheorghe, când Gogu bătu încetişor în uşa altarului:
- Coae, hai că am vint să discutăm ceva cu tine!
Popa înlemni fiindcă de câte ori îl vedea pe Gogu îşi aducea aminte cum pierduse în faţa lui la poker sutana, chitanţierul bisericesc şi banii de la 4 nunţi şi-o'nmormântare. Când îl văzu şi pe Toader intrând în altar cu o lumânare în colţul gurii, pe post de scobitoare, înţelese că cei doi aveau o problemă serioasă, care cerea să fie începută cu o aprofundare atentă a calităţii vinului adunat de pe la pomeni. Eliberă rapid trei vaze, de florile aduse de enoriaşe, le umplu cu vin şi după câteva toasturi în care erau pomeniţi morţii şi vii împreună cu toate neamurile lor în viaţă sau loc cu verdeaţă, îşi trase patrafirul galben-albastru pe cap şi îi întrebă:
- Bă, ce vreţi?
Gogu se cam codea să-i spuie aşa că o făcu Toader, cu gura plină de colivă şi bărbia murdară cu culorile bombonelelor N&M expirate de pe colivă:
- Noa' bă, geană la noi. Io cu Gogu am vrea să ne spovedim ca să ne spălăm de păcate.
Popa îşi şterse de pe faţă cei câţiva stropi de salivă amestecaţi cu grâu şi nucă, din coliva mestecată de Toader şi mestecând un colţ de colac muiat în vin, îi întrebă pe cei doi:
- Da' bă, după voi că care ar fi păcatele voastre, altele decât ălea pe care le ştim noi tot satu'?
Gogu îşi drese glasul, îşi aprinse o mahoarcă de la candelă şi în timp ce Toader priza nişte tămâie aprinsă din cădelniţă, începu spovedania:
- Coae, tu ştii prea bine că noi iubim crâşma cucurigeană mai mult decât căşile noastre. Şi ştii bine că de multe ori am fost părtinitori, ba cu Dică, ba cu tine, ba cu ăialalţi, ba cu omu' ăsta nou venit de-am zîs că ca ăsta n-o mai fo' pe la noi în comună. Am vrea să fim altfel. Aşa mai toleranţi, ca neşte înjeraşi, nu cum eram până acum. Capişi?
Popa gânditor îşi privi ceasul auriu Krolex de pe mână, constată că mai avea un sfert de oră până se închidea la loto şi în timp ce-şi completa biletele de şasedinpatruşnouă, puse ca semne de carte în Evanghelie, închise discret reportofonul din sutană, gândindu-se ce-or să se mai distreze cucurigenii desară în crâşmă, când or auzi ce slăbiciuni au Gogu şi Toader:
- Bă, să nu ziceţi că-s io rău, vă iert de păcate. Da' trăbe o săptămână de post negru, două de penitenţă şi-o donaţie consistentă la biserică. Şi prin post şi rugăciune o să ajungeţi buni ca pita caldă. Noa' şi-acum valea, că am treabă! îi concedie popa pe cei doi, în timp ce se gândea dacă să participe şi la extragerea "Noroc".
La ieşirea din biserică, în timp ce Toader îşi făcea sul calendarele, şutite din colţul lumânăresei, cu care urma să-şi tapeteze sopronul, Gogu aprinzându-şi chiştocul de mahoarcă concluzionă:
- Toadere, am făcut-o şi pe asta! Da' auzi, uită-te pe spate oţâră, ne-or apărut penele de înjeri?
- Şi tu acuma Gogule, ălea nu apar aşa iute!
-N'apăi Toadere, hi iute la omu' ăsta nou acasă să-i scriem cu vopsea pe gard "PLEACĂ!" şi-apăi dacă nu pleacă abia atunci ne apucăm de postit!

2 comentarii:

  1. Nu Pl3cAm ... lA CUCUrigu v`0 dam... !

    RăspundețiȘtergere
  2. Bre se pare ca nu le-a priit lu Gogu si Toaderu intoarcerea la vatra satului pe malul Tarnavii de nu ai mai scris nimic, mai ales ca esti de tzarush de pe col asha, da no daca nu ai avut inspiratie,da numa sa nu te inveti cu narav si sa nu mai scrii ca e pacat de faima ce si-o facura Gogu si Toaderu
    Beni

    RăspundețiȘtergere

dacă te ţine, încearcă