sâmbătă, 31 iulie 2010

Alora, come stai?

0 comentarii

vineri, 30 iulie 2010

Nuţi nu pe net găseşte logouri! Daaa?

0 comentarii
Bă, nu vă mai legaţi de Nuţi că a găsit pe net logoul! Adevărul e că Nuţi băga în ea o zamă de pui la Fântâniţa Haiducului şi i-a plăcut atât de mult zama, încât a zis că o să folosească logoul hotelului pe post de logo de ţară!

Decădere

1 comentarii
Cum ajungi din proprietar de blog un amărât de „coautor"? Simplu. Dă-i un deget Qvartei. Restul sunt detalii!
via BlackBerry®

joi, 29 iulie 2010

De ce îi citesc

1 comentarii
Pentru că mă amuză şi mă relaxează. Pentru că mă informează şi mă inspiră. Pentru că mă interesează ce mai fac ei, bloggerii mei preferaţi. Care-s ăia şi de ce îi citesc, vedeţi mai jos:

- coautorul meu de blog, băgătorul şef, marele şi faimosul Băgă, pentru că aşa cum e pe blog, e şi în realitate: expansiv, amuzant şi...slobod la gură :D (îl rog cu această ocazie să mă mai păsuiască un pic cu banii pentru domeniu...măcar până mă întorc din concediu)
- GreenOrin, pentru că are un stil cursiv şi natural, care mă destinde. Fără cuvinte forţate sau artificii, doar relatarea plăcută a unor întâmplări din viaţa ei de femeie implicată într-o mulţime de activităţi dar şi de super-mămică a doi pici simpatici
- Călin, pentru umorul lui subtil, ironic pe alocuri, pentru că scrie constant, clar şi organizat. Şi pentru că blogul lui e o adevărată sursă de destinaţii turistice.
- Groparu, eee...pe Groparu e imposibil să nu-ţi placă să-l citeşti. E unul din bloggerii ăia care fac din rahat bici, cum s-ar zice. Care te fac să te tăvăleşti de râs încă de la prima frază.
- Brylu, pentru că (obişnuia să) scrie des, haios şi interesant. Aşteptăm să-i mai crească fetiţa, poate atunci o să aibă mai mult timp de blog.
- Tudor, pentru că abordează teme variate şi numeroase şi nu se sfieşte să spună lucrurilor pe nume.
- Şi last but not least, blonda care gândeşte...profund şi interesant. Pentru că unele din postările ei par desprinse dintr-o carte bună.

Cam astea ar fi motivele, în mare. Restul sunt...detalii.

Soluţie

0 comentarii

miercuri, 28 iulie 2010

Băsescu e de vină!

0 comentarii

Întrebare adresată iubitorilor de crini şi victoraşi trandafiri:
Cât vă costă să-l puneţi pe Ciuvică să latre contra lui Băsescu pe la televiziuni?
Băi, omul îşi merita toţi banii! În dupăamiaza asta, la RealitateaTV, dezbătând subiectele zilei, Ciuvică îi găsea pe marinar şi ministra blondă, vinovaţi de orice. Se ajunge la subiectul despre transmisia de rahat a meciului Unirea Urziceni - Zenit St.Petersburg, de aseară de la B1TV. Laura Chiriac îl întreabă pe Ciuvică ce părere are. Ciuvică a fost la înălţime:
"Vedeţi doamna, B1TV e televiziunea de casă a lui Băsescu şi probabil şi aici e o implicare politică. I-a spus Băsescu lui Radu Moraru să transmită meciul ca să mai crească în sondaje"
Laura Chiriac stânjenită de penibilitatea momentului, încearcă să-l tempereze, dar Ciuvică nu se lasă:
"Doar se ştie că doamna Udrea e prietenă bună şi parteneră de afaceri cu domnul Bucşaru, patronul celor de la Unirea Urziceni"
Plouă. Pla mea, Băsescu e de vină! Ciuvică, tu ce zici?

Donaudampf.......tengesellschaft

0 comentarii
Primul meu contact cu limba germană a fost când am început să fac diferenţă între păpuşi şi maşinuţe. Din perioada grădiniţei îmi amintesc doar că păpuşa era "Puppe" la grădiniţă dar rămânea "păpuşă" acasă. Şi că educatoarea îmi vorbea în germană iar eu îi răspundeam în română motivând că "mama mea nu vorbeşte aşa". Replică ce n-a mai ţinut în şcoala primară. Erau deja alte ambiţii în joc, alte ţeluri, alte stimulente. Aşa că m-am pus cu burta pe carte, hotărâtă să deprind din tainele - foarte adânci, aveam eu să descopăr mai târziu - ale limbii lui Geothe. Mai târziu însemnând în liceu, când combinaţia fizică - lb. germană s-a dovedit a fi catastrofală pentru mine.
Şi iată-mă acum după atâţia ani de studiu aprofundat şi sute de traduceri din/în germană că încă mai întâlnesc situaţii în care îmi dau seama cât de mult mai am de învăţat până să mă pot declara o adevărată cunoscătoare a acestei limbi. Descopăr aproape zilnic sensuri noi, dau peste expresii fără echivalent în română, parafrazez proverbe şi interpretez contexte. Pe de o parte mă provoacă, pe de alta e frustrant. Frustrant pentru că mi se întâmplă să mă poticnesc la câte un cuvânt, să jubilez când am impresia că l-am găsit pe ăla potrivit pentru ca la final să-mi zic că parcă totuşi nu sună bine.
Ce m-a inspirat să scriu postul ăsta? Un text în germană de juma’ de pagină, relativ uşurel, din care aseară, după trei sfert de oră de stors creierii, nu reuşisem să traduc decât subtitlul. Noroc că până la urmă i-am dat de capăt.

p.s. Dacă vă întrebaţi cumva ce e cu ciudăţenia din titlu, vă zic ce am citit şi eu pe wiki: cuvântul complet e
Donaudampfschiffahrtselektrizitätenhauptbetriebswerkbauunterbeamtengesellschaft,
are 79 de litere şi e cel mai lung cuvânt publicat din germană. Se pare că cel care l-a inventat stătea bine cu dicţia…

Impozităm Biserica?

0 comentarii


Una din cea mai mare şi mai profitabilă afacere din România la ora actuală, Biserica Ortodoxă Română, e cam ocolită de criză. Bine, ea e ocolită de orice, mai ales atunci când e vorba de plata unor taxe şi impozite către stat. În schimb, ea nu te ocoleşte atunci când trebuie să te taxeze pentru o înmormântare, pomenire, nunta, botez. Mai ales că justificarea taxării tale stă în "articolul" cu "În numele Domnului...".
N-ar fi corect să fie impozitată şi Biserica? Forfetar? Aşa cum sunt şi eu impozitat?
Să nu aud de argumente de genul că "Biserica foloseşte banii în scopuri umanitare şi de ajutorare a săracilor,blablabla..."! Am avut o clientă, preoteasă, care-şi plătea lunar rata la asigurarea LIMUZINEI, în bancnote de 1 leu şi monezi de 50 de bani! Erau oare din bancomat? Aşa că scutiţi-mă de textele ăstea!

marți, 27 iulie 2010

Idiotul

1 comentarii
Idiotul trăieşte în România şi se pare că-şi ocupă timpul cu asta.
Am o grămadă de prieteni şi cunoştinţe care-l plac pe idiot şi-l introduc la categoria "ce tareee.....ce bine le zice".  Nu comentez gusturile lor dar sper că după faza de kkt de aseară, când şi-a prezentat pistolul în direct, poate se gândesc că idiotul nu e chiar un model de admirat.

Blackberry-ul, un pericol pentru arabi

0 comentarii

Dap.
Bahreinul a interzis folosirea chat-urilor via Blackberry, motivând decizia prin faptul că "schimbul şi difuzarea de ştiri locale prin chat via Blackberry, ar crea haos şi confuzie".
Emiratele Arabe Unite acuză compania producătoare a terminalelor Blackberry(RIM-Research In Motion) că operează aplicaţii dincolo de competenţele legislaţiei locale, punând în pericol siguranţa şi securitatea naţională. Se pregătesc alte state din Golf. S-au tâmpit arăbeţii?

via

luni, 26 iulie 2010

Iluminatul public pe timp de criză

1 comentarii
...sau cum ne ajută Primăria Sibiu să vedem strada mai bine, dimineața la ora 7 jumate, în plină vară:

duminică, 25 iulie 2010

Post misogin pentru fanele de Miercuri

0 comentarii
O să mi se rupă dacă spuneţi că sunt misogin, dar vă prezint încă o dovadă că unele(daaaa? am spus UNELE, deci nu săriţi) sunt proaste de bubuie!
Pe un anumit forum muieresc, se dezbate o problemă pesticidată: "Sf.Miercuri, o forţă malefică sau poate doar o închipuire de-a mea". Sub acest titlu incitant, excitant, tulburător, fermecător plus alte câteva asemenea rahaturi, o dudă postează asta:
Se pare că pe forumul ăla sunt şi femei deştepte. Sau vreun bărbat ascuns sub un nickname feminin. Pentru că duda a primit un/o răspuns/întrebare genială:

sâmbătă, 24 iulie 2010

O sâmbătă liniştită

0 comentarii
Trezit de dimineaţă cu "Live it up!" în cap, deci binedispus, băut cafelele, citit ziarele.Îmi propun să am o sâmbătă liniştită, de leneveală, eventual pe seară o mişcare prin bucătărie încercând să fac shaorma de pui(tocmai mi-am cumpărat condimente libaneze speciale pentru shaorma).
Bântui prin casă, trăgând câte o duşcă din sticle. Da, aşa de dimineaţă, ce vreţi? Mi-a fost greu până m-am obişnuit cu gustul, dar acum merge. Nu băi, n-am ajuns boschetar! E doar noua fiţă marca băgă: ceai de mătase de porumb, cozi de cireşe şi ceştiuce au mai băgat prin pliculeţele ălea! Cu gheaţă, merge! Sper doar să nu-mi iasă pe ochi ceva mătase din aia. Eventual o rulez şi-o fumez.
Pe tv nimic interesant, pesticidata, nea Nicu, lui Felix i s-a sculat iar să-l suspende pe mariner, TVA-ul tot 24, admir curul fetii din reclama la Nescafe, de citit parcă n-am chef.....
Îmi aduc aminte că mi-am propus să ascult noul lui album aşa că încep să-l caut pe net. Îl găsesc şi-mi sare în ochi un featuring ciudat. Mă rog, a mai avut el un featuring ciudat cu Sharon den Adel şi a ieşit un succes. Aşa că poate fi mai rău :D unul cu Sophie Ellis Bextor?
Nu bă! Un acoustic de excepţie! "Not giving up on love" merită ascultat pentru o sâmbătă liniştită. Enjoy!

Live it up!

0 comentarii
My life is like the best day of your life / I have no rules i live it high / I keep this feeling in my soul / I live the day that's all i know

vineri, 23 iulie 2010

Operaţiune încheiată cu succes

2 comentarii
"Mai zi-mi o dată ce am de făcut în caz că începe să plângă", am întrebat-o aseară pe soră-mea înainte să mi-o lase în grijă pe bebeluşă.
"Fii atentă!" zice ea. "Ai aici babyphone-ul. Dacă se trezeşte şi mârâie, e semn că i-a căzut suzeta din gură şi tu trebuie să i-o pui la loc. Dacă refuză suzeta, îi dai un pic de apă. Dacă urlă ca din gură de şarpe, înseamnă ca a visat urât. În cazul ăsta o iei în braţe, o mângâi un pic şi vorbeşti cu ea."
Ok, hai că nu-i greu. Suzetă, apă, luat în braţe. Pot să fac asta.
Şi soră-mea îşi mai pupă o dată odraslă, convinsa fiind că o lasă pe mâini bune şi pleacă.

Ora 23:15 - prima tură de mârâit. Plasat suzeta + mângâiat pe căpşor, pentru siguranţă.
Ora 0:40 - a doua tură de mârâit. Rezolvat tot cu suzeta, fără bonus de data asta că n-a fost nevoie
Ora 03:30 - vine soră-mea să-şi recupereze copilul. Mission accomplished.

Aşadar şi prin urmare, n-a fost o experienţă foarte palpitantă, dar cu siguranţă una aparte, pe care probabil o voi mai repeta... fie că vreau, fie că nu :))

Ajutor pentru o tanti însoţitoare

0 comentarii
Citiţi mai întâi articolul ăsta.
Ieri am fost nevoit să ascult o tanti în timp ce aşteptam să intru la medic.
Tanti respectivă era foarte revoltată că trebuie şă-şi piardă timpul preţios pentru o adeverinţă de care avea nevoie ca să poată beneficia în continuare de ajutorul pentru însoţitorii persoanelor cu handicap. Persoana cu handicap era soţul dânsei:
"Nu e aşa grav handicapu', că doar conduce maşina şi merge la servici, ştiţi noi avem o firmă şi trebuie să vadă de ea, că e greu cu angajaţii în ziua de azi, că nu-s de nicio treabă şi nădejde. Da' noa' dacă ne dă dreptu' statu' la însoţitor de ce să nu beneficiem de el, că doar ne fură statu' destul".
Tanti a făcut o pauză ca să-şi aranjeze zecile de inele de aur de pe mână, după care a continuat:
"Că şi cu teveau', l-or mărit ăştia, noroc ca m-am dus repede la dilăr înainte de întâi ş-am plătit toată maşina să nu mă trezesc că le dau douăşpatru' la sută tevea. Că mi-am luat o octavie de unu-nouă tedeii"
Mi-a fost chiar milă de ea. Sper să mai primească ajutorul ăla, să aibă batăr de-un plin la Octavie!

joi, 22 iulie 2010

Babysitting

1 comentarii
Asta voi face eu deseară după ora 10. Cu o mititică de 9 luni şi 70 de cm, blonduţă şi cu ochi albaştri, cuminte şi foarte drăgălaşă, nepoţica mea. Şi cum nepoţica-i numa’ una, ca şi aniversarea de 5 ani de căsnicie a surorii şi cumnatului meu, astă-seară stau să veghez copilul.
Fiind prima oară când voi sta cu ea mai mult de o oră, bunicii ei, aka părinţii mei, nu m-au scutit de mişto-urile de rigoare. Tata m-a sunat azi dimineaţă să-mi pună următoarea întrebare, oferindu-mi cu generozitate şi 3 variante de răspuns:

Ce faci dacă plânge fetiţa?

1. o iei în braţe şi începi s-o legeni
2. o suni pe mama ei şi îi spui că nu te descurci
3. găseşti altă soluţie


Am ales varianta nr. 2. Logic, nu? :D
update de la băgă: pentru siguranţa nepoatei lui laqvarta, băgătorideseamă.com angajează bonă profesionistă. aşteptam CV-urile.

update de la laqvarta: pentru că băgă e un finuţ şi nu a îndrăznit să scrie care-s cerinţele pentru postul de bonă, o fac eu în locul lui: până în 25 de ani, piept + posterior generos, disponibilitate la program prelungit
update la update-uri: lui băgă îi place mult piureul de mere cu biscuiţi

50 – începutul sfârşitului?

3 comentarii
Aţi observat că atunci când acuzăm o durere banală de spate, se mai trezeşte câte un wise guy să dea o replică de genul: "Dacă acum te plângi, ce te faci la 50 de ani ?"? Sau când, din diverse motive, amânăm un anumit lucru: "Când ai de gând să faci asta, la 50 de ani?" Mai sunt şi alea care îti prezic un viitor sumbru: "Dacă nu te laşi de fumat, nu mai apuci tu 50 de ani". Chiar dacă dincolo de aceste clişee, intenţia celui care le spune este una bună, nu pot să nu mă întreb de ce se alege aproape mereu această vârstă pentru a sugera declinul. Pare a fi vârsta la care te năpădesc toate bolile pământului, la care nimic bun nu ţi se mai poate întâmpla, la care pentru orice e prea târziu. De ce nu 60, 70 sau 80 de ani?
Cred că 50 de ani e o vârstă la care se mai pot face multe lucruri. Poate nu e vârsta ideală să începi să faci train surfing dar nici aia la care să nu-ţi mai permiţi să te relaxezi la un tenis de masă sau mers cu bicicleta (presupunând că până la vârsta asta ai învăţat să te dai cu bicicleta :D).
E adevărat, odată cu înaintarea în vârstă eşti mai vulnerabil la boli dar în acelaşti timp eşti mai atent cu stilul alimentar şi cu sănătatea, în general. Îi dau iar exemplu pe ai mei care la 50 şi ceva de ani au o viaţă foarte activă şi încă o mare putere de muncă. Plus voie bună şi entuziasm cât cuprinde. Aşa cum ar trebui să fie la orice vârstă, dacă ştim să preţuim viaţa.

miercuri, 21 iulie 2010

Mari Sibieni: Iosif STERCA ŞULUŢIU

0 comentarii

S-a născut în 1827. a studiat la Cluj, Târgu Mureş şi la Budapesta, unde îşi definitivează studiile universitare.

Revine în Transilvania, la Sibiu, lucrând în administraţia provincială. În 1861 este numit vicecomite al comitatului Cetatea de Baltă, astăzi în judeţul Alba. Va reveni la Sibiu, fiind ales deputat în Dieta Transilvaniei. Cariera sa a continuat fiind consilier de tribunal. În 1884 a fost ales a face parte din Comitetul Naţional al PNR.

Pe lângă activitatea sa politică şi administrativă va dezvolta o activitate paralelă, fiind unul dintre principalii artizani ai instituţiilor româneşti din Transilvania. a fost preşedinte al Băncii Albina şi vicepreşedinte al ASTRA.

Publică o serie de lucrări ştiinţifice, mai ales în revistele principale cum sunt „Tribuna” sau „Transilvania”, ambele din Sibiu. A fost unul dintre autorii „Enciclopediei Române” redactată de ASTRA. Din această poziţie, el se va ocupa de organizarea muzeului Asociaţiunii, deschis în 1905.

Moare la Sibiu în 1911, fiind înmormântat în curtea Bisericii dintre Brazi.

Deosebite şi reuşite

0 comentarii
Zilele ăstea, cu atâtea îngropări şi deshumări, am mai auzit două:
-"foarte reuşită înmormântarea"
-"a fost o înmormântare deosebită"
Poate mă lămureşte şi pe mine cineva. E reuşită fiindcă au băgat sicriul din prima încercare în groapă? Sau a fost cu dar la sfârşit şi s-au adunat mulţi bani? E deosebită fiindcă popa purta o sutană DolceGabbana? Sau coliva era cu icre negre?

marți, 20 iulie 2010

Geografia judeţului Sibiu şi presa sibiană

2 comentarii
În primul rând să ne aducem aminte că judeţul Sibiu are, 6 drumuri naţionale: DN1, DN7, DN7C, DN14, DN14A şi DN14B.

Aşa că:
DePeul află acum că "taximetriştii rechini de pe DN1 şi DN7" nu aveau probleme la ieşirea din Mediaş. Din cauză că ieşirile sunt pe DN14.

La fel află şi Carol Andrei.

Dar cel mai mult mă bucur că azi Belitu' află câte drumuri naţionale are judeţul de domiciliu.

Lovitură de pedeapsă pentru Belitu': mai scrieeee băăăă pe bloog!

Mari Sibieni:Valentin Frank von FRANKENSTEIN

0 comentarii
Este fiul primarului şi comitelui Valentin Frank. S-a născut la Sibiu în 1643. studiază la Colegiul Brukenthal apoi la Altdorf în Bavaria. Aici a studiat matematică, drept şi arte.
Revine la Sibiu, aici lucrând în administraţia locală. În 1679 este numit castelan al Turnului Roşu. Va ajunge în 1681, notar al oraşului. Este perioada în care cetatea Sibiului la fel ca întreaga Transilvanie trecea sub adminitraţie habsurgică. Se implică, ca şi trimis al naţiunii săseşti, în negocierea Diplomei Leopoldine din 1692. Va obţine recunoaşterea autonomiei asigurată de regii ungari şi de principii transilvani.
A fost numit de împăratul habsburgic consilier princiar şi apoi jude regal, reprezentant direct al împăratului în relaţia cu naţiunea săsească. Va fi înnobilat în 1692. În perioada în care a fost jude regal şi comite al saşilor, Sibiul devine capitală a Transilvaniei. Astfel ne putem da seama de importanţa cetăţii şi a celor care o conducea, în acea perioadă, pentru politica provinciei şi a imperiului.
El devine o persoană cheie a acestui moment istoric. Este perioada în care primii călugări iezuiţi vin în cetate şi îşi contruiesc şcoala (Colegiul Gh. Lazăr de astăzi). A condus şi apărat Sibiul în faţa asediilor lui Tokoly.
Pe lângă viaţa sa politică, în urma sa a rămas şi o importantă moştenire literară. A fost unul dintre cei mai importanţi intelectuali ai perioadei sale. A scris în latină şi în germană. Primul volum este publicat în 1679 la Sibiu: „Hecatombe sententiarum Ovidianarum Germanicae imitatorum”. Traduce din Ovidius în mai multe limbi, inclusiv în limba română (acestea fiind primele versuri în limba română).
A scris şi o serie de lucrări ştiinţifice. Publică în 1663 un studiu (Breviculus Pyrotehniae) despre evoluţia pirotehniei. Tot el este cel care atestă primul, în 1671, într-o scriere, descoperirea gazului metan în zona Târnavelor, la Bazna. Va publica o culegere juridică a legilor săseşti, în 1676. În 1696 publică lucrarea “Breviculus Originum Nationum”, în care explică originea saşilor în Transilvania. A publicat multe alte studii.
Moare în 1697, fiind înmormântat cu fast în catedrala oraşului. Piatra funerară, şi astăzi poate fi văzută în Ferula bisericii. 

sâmbătă, 17 iulie 2010

Răspundem fanilor/contestatarilor EOS-KSI

3 comentarii
Noblesse oblige, că vorba aia, Băgă are oareşceva sânge albastru prin instalaţie, moştenit de la un stră-strămoş scăpătat şi pe care sper că nu l-au executat silit cei de la EOS KSI prin secolul XIX.
Lăsând gluma la o parte, îi răspund lui Suflet Curcubeu la comentariul de la una din postările care aduc ceva trafic băgătorilor.
În primul rând te felicit că "te ţine şi ai încercat", având în vedere că eu sunt cam slobod la gură.
Să începem:
- Foarte bine că ai un job, foarte bine că jobul e la EOS KSI. Da, e o companie mare, e o afacere ca orice altă afacere. Nu te condamn pentru ceea ce faci, atâta timp cât îţi faci treaba corect şi cinstit. Problema mea a fost modul în care anumiţi angajaţi EOS KSI şi-au făcut treaba şi mi-au încălcat nişte drepturi.
- Bănuiesc că ai citit care a fost problema mea iniţială cu cei de la EOS KSI. Nemulţumirile mele au apărut ulterior, când EOS KSI şi-a permis să se folosească după bunul plac de datele mele personale, fără a avea dreptul! Eu nu mai aveam nicio obligaţie faţă de EOS KSI atâta timp cât mi-am stins ridicola datorie, imediat ce am fost notificat! În plus, eu i-am notificat expres pe cei de la EOS KSI să pună în aplicare prevederile articolului 6 din legea 677-2001!
- Că tot veni vorba de legalitate. Angajaţii EOS KSI îmi solicitau să le furnizez date despre o rudă de-a mea. Având în vedere că eu, Băgă, nu sunt operator autorizat să prelucrez date cu caracter personal, aveam voie să le dezvălui aceste date? :D
- Când spui că un angajat EOS KSI a "semnat o clauză de confidenţialitate, ca să nu mai zic de bun simţ" nu crezi atunci că "hărţuirea, în formele ei cele mai simple şi banale" e de kkt, chiar dacă "nu este reglementată de normele de drept româneşti"?
- Cred că eşti o profesionistă în ceea ce faci, cred că mai sunt o grămadă ca tine în EOS KSI, dar tot aşa cred că grămada mai mare de la compania ta e compusă din gogi, goage, retarzi şi retarde. Iar vinovat de acest lucru e chiar compania, care ar trebui, teoretic, să se preocupe să aibă un personal cu adevărat calificat, care să lucreze conform unor proceduri legale şi morale(mai ales acolo unde scăpările legislaţiei actuale lasă loc unora să-ţi calce în picioare nişte drepturi normale).
- Să nu te superi, dar "şi angajaţii EOS sunt oameni" chiar nu mă interesează. Mă interesează doar să fie corecţi şi profesionişti. Nu mă interesează dacă au probleme personale(btw, pe ei îi interesează problemele personale ale debitorilior?), nu mă interesează că au o zi proastă, că-i doare capul, că n-au găsit alt job decât ăsta şi "nu prea mai au ce face"(deşi,vorba ta, ar mai fi Rosal-ul ca şi opţiune).
- Da, foarte bine că ţi-ai postat opinia, foarte bine că sunt opinii diverse, foarte bine că putem să ne contrazicem unul pe altul. Mă bucur că ai făcut-o şi apreciez asta. Ca dovadă, crede-mă pe cuvânt, că am corectat textul ăsta de câteva ori ca să elimin mai multe fraze neortodoxe(te-am avertizat că-s cam slobod la gură) :))
- Şi ultimul răspuns: Da, ţi-am răspuns la comentariu! :D

Slogan perfect

0 comentarii
Cel mai tare slogan postat pe siteul vreunei companii:
"Pentru noi, oamenii sunt cea mai importantă resursă a companiei."
Compania produce aşa ceva!

vineri, 16 iulie 2010

No comment!

0 comentarii

Poate le explică cineva

0 comentarii
...celor de la Adevărul şi RealitateaTV:
La un articol sau reportaj, în care anunţi că "Robbie Williams s-a reunit cu Take That pentru prima dată după 1995"  şi "Take That, ca pe vremuri"(sorry dar nu găsesc video-ul cu ştirea de pe Realitatea) nu postezi/prezinţi un clip cu Take That în varianta fără Robbie! Gizăs, înteleg că poate nu ştiaţi că melodia a apărut în 1996, dar puteaţi măcar să-i număraţi! Nu s-a sesizat nimeni că-s numai patru?

Ce-i prea mult nu-i sănătos

0 comentarii
Deci zilele ăstea m-au disperat televiziunile cu pesticidata. Mi-a fost dat să aud şi să văd cele mai tembele comentarii încât am ajuns să fac urticarie numai la auzul numelui ei.
Merg azi să repet ecograful şi să-mi fac nişte analize. În timp ce aşteptam pe holul clinicii să intru în cabinet, din difuzoare se auzea încet o melodie pesticidată, ceva cu "te-am iubit şi-mi pare rău". Două babe de lângă mine, surprinzător de tăcute până atunci, se înviorează brusc şi încep să dezbată dacă trebuia îngropată fata cu popă sau nu şi că precis barbat'su e vinovat. Una din babe, n-are de lucru şi mă întreabă ce părere am. Îi răspund că mă doare undeva, dar e probabil din cauză că sunt suspect că aş avea trei rinichi. Cred că faza cu trei rinichi nu a impresionat-o pe babă fiindcă a început să dezbată efectele pesticidelor asupra corpului uman. Nu apuc să le aflu în totalitate din cauză că sunt invitat în cabinet, unde două tipe vor să afle dacă am sau nu sânge albastru în instalaţie. Scap de kilăreală şi mă duc la budă să mă piş în eprubetă. Şi în timp ce mă chinuiam să poziţionez jetul în epubretă, din difuzoare se auzea suav "ţi-am vazut-o te-am văzut, mi-ai plăcut". Sper să nu-mi iasă vreun pesticid la analiză.
Cât despre al treilea rinichi, ori a dat bir cu fugiţii ori s-a dizolvat.
p.s.: să nu săriţi în sus pe tema furadanului, că-s în stare să scriu 10 pagini pe tema asta!

joi, 15 iulie 2010

Să aruncăm un ziar

0 comentarii
Noa' la vederea titlului 

deja îmi închipuiam scenarii de genul "aruncat de rackeţi", "împins de amantă", sau alte scenarii gen Agatha Christie.
Purced la cetirea articolului şi aflu că:

Damn it, nu tu racket, nu tu amantă......
Citesc în continuare şi aflu că bărbatul e conştient iar pacientul a rămas internat.

Deci: un bărbat conştient l-a aruncat pe pacient la câţiva metri de un tren personal, o locomotivă aflată întâmplător l-a lovit pe pacient, bărbatul e conştient(de ceea ce a făcut, sau...?) iar pacientul a rămas internat? Ufffff, e prea greu!

Ilegalitatea rapiţei

0 comentarii

Dan Onescu în Turnul Sfatului, ne anunţă că poliţiştii olteni au prins un sibian ce avea în remorca maşinii nişte rapiţă ilegală. Acum noi ştim că oltenii au mereu tendinţa de a exagera, dar ne punem întrebarea:
dacă din rapiţa legală facem biodiesel, cu aia ilegală ce facem? O fumăm? Şi cum deosebim rapiţa legală de aia ilegală? Nu de alta, dar poate avem ocazia să avem la noi neşte rapiţă şi să nu ne încioace vreun poliţist oltean!
Lovitură de pedeapsă: domnu' Dan, scrie mătăluţă de 100 de ori "brassica napus". Pe pereţii redacţiei.

miercuri, 14 iulie 2010

Vând rinichi

0 comentarii

După câteva zile de suferinţe, am mers azi să-mi fac un ecograf, ca să văd dacă mai apuc sau nu Sfânta Mărie. Mă dă tanti cu gelul ăla pe burtoi, mă tot apasă cu mausu'(sau cum naiba îi zice) pe burtoi de-mi venea să trag o râgâială să se cutremure pereţii, mă pune să-mi ţin respiraţia şi mă întreabă:
"ştiţi cumva să aveţi doi rinichi pe partea dreaptă?"
Să mă pufnească râsul:
"nu doamnă, am mai făcut ecografii, chiar şi o urografie şi peste tot au ieşit doi rinichi:unul în dreapta şi unul în stânga"
Tanti se mai uită odată şi continuă:
"serios, pare că mai aveţi un rinichi. dar s-ar putea să fie doar o imagine distorsionată din cauza gazelor. mai veniţi odată vineri dimineaţă să repetăm ecografia."
Am plecat totuşi nelămurit: fierea e ok deşi leneşă, ficăţelu' trebuie să facă o pauză de alcooale, rinichii ok deşi încă nu ştim ce-i cu al treilea....apuc sau nu Sfânta Mărie?
Dacă vineri iasă la vedere încăodată al treilea rinichi, sunteţi careva interesaţi de el? Îl vând ieftin.

Mari Sibieni: David URS de MARGINE

0 comentarii

S-a născut în 1816 în comitatul Făgăraş, provenind din una din familiile nobiliare româneşti. Studiază la şcolile militare de la Orlat şi Năsăud.
După aceste studii intră în corpul militar de graniţă al imperiului, din Transilvania. În 1841 devine sublocotenent, crescând până la a fi adjunctul comandantului regimentului de grăniceri de la Racoviţa. De aici este mutat la Kosice, unde este avansat la gradul de maior. Participă la Războiul Austro – Italo – Francez din 1859. După participarea sa la bătăliile de la Solferino şi de la Medole, va fi decorat cu ordinul „Maria Tereza” iar după un an este înobilat cu titlu de baron.
Revine în Transilvania, ca vicecolonel, la conducerea garnizoanei din Deva. Aici devine colonel şi comandant al comapniei. Participă la Războiul Austro – Prusac, câştigând bătălia de la Lissa.
Se implică în Revoluţia de la 1848, cu ajutorul grănicerilor din subordine, făcând faţă armatei ungare în zona Odorhei. Reorganizează regimentele de grăniceri din Transilvania, un element cheie fiind şcolile acestor comapnii.
Moare în 1897, fiind înmormântat în curtea Bisercii dintre Brazi din Sibiu. Toată averea sa va fi dată Bisericii greco – catolice. În 1916, ASTRA va comemora centenarul naşterii sale. 

marți, 13 iulie 2010

Marţi, 13

0 comentarii
Cică era odată o femeie care-şi ducea traiul liniştit într-un mic sat din judeţul Mureş, plivind grădina, cârpind sau hrănind bobocii. Crescută în spirit evlavios, ca toate celelalte femei din sat, femeia participa cu regularitate la slujbele de la biserică. Până într-o zi când sătenii au observat că femeia nu mai vine la biserică, ba mai mult, o ocoleşte cu groază. Şi începu să umble vorba în sat cum că femeia ar fi posedată de pitici malefici. Aşa că sătenii, împreună cu preotul din sat şi încă doi din satele învecinate, se hotărâră să o ducă cu forţa în biserică, pentru a alunga spiritele rele din biata femeie. Nu ştiu la ce metode au recurs oamenii bisericii, cert este că femeia s-a "vindecat", devenind omul cuvios de dinainte.
Nu, nu e o întâmplare dintr-un documentar despre exorcizări, e una din poveştile pe care le-am auzit azi-dimineaţă la cafea. Colegul meu a auzit-o de la bunica lui care s-ar părea că a fost de faţă la incident. Adevărul e dincolo de noi... :))

În altă ordine de idei dar păstrând legătura cu subiectul, pentru care observ că am o preferinţă în ultimul timp, mi-am amintit de un fost coleg de serviciu care în zilele de 13 lăsa calendarul pe data de 12 până la prânz, după care îl schimba direct pe 14. Aşa era el, mai precaut...

luni, 12 iulie 2010

3 secunde

0 comentarii
Cam asta era diferenţa între transmisia TVRHD pe Dolce şi transmisia TVR pe alţi operatori. Avantajul a fost de partea mea şi a invitaţilor mei de aseară. Am stat liniştiţi la pătrunderile lui Robben ştiind că o să rateze. Vecinul de deasupra, abonat la alt operator, era cu trei secunde în avans. După urletele lui ştiam cum o să se termine fiecare fază. Păcat că n-am fost destul de rapizi, să pariem pe Iniesta cu trei secunde înainte să marcheze. Că nici ieri n-am câştigat nimic la 6 din 49.

duminică, 11 iulie 2010

Caipirinha by OldFriends

0 comentarii

Bă, io vara beu caipirinha la greu, prost obicei căpătat acum douăjdeani pe malu' unei ape, numite Adriatica. De atunci tăt beu şi pot jura cu mâna pe inimă, că a' mai bună o beu nu în Brajilia ci în OldFrenţ în Piaţa Mică! Asară am ras vro' trii-patru, urmărind meciul din finala mică. Dacă mai rădeam vro' două le zâceam ceva la saşii care se bucurau că o bătut Jermania. Fain imn are Uruguayu'!

Taximetrist politicos

0 comentarii

Azi noapte am luat un taxi din Piaţa Mică spre casă. Taximetristul, surprinzător, deosebit de politicos:
"Doriţi să o luăm pe strada XXXXXX?"
"Doriţi să închid geamul? Vă deranjează curentul?"
Dacă mă întreba şi :
"Doriţi să pun Bach, Mozart?" în locul lui Florin Salam şi Vali Vijelie eram şi mai mulţumit!

sâmbătă, 10 iulie 2010

vineri, 9 iulie 2010

Dear Romtelecom,

0 comentarii

Trebuie să recunosc că m-ai surprins plăcut. Se pare că filtrele aplicate în Google funcţionează perfect, dacă la un sfert de oră după publicarea postării de ieri, deja erai dispus să-mi rezolvi problemele. Am instalat HD-ul(aştept în câteva ore să-mi dai accesul şi la programe), s-a operat plata, mi-ai trimis factura pentru firmă. Dacă reuşeşti să faci să nu mai cadă Clicknet-ul eşti super meseriaş(tocmai a căzut câteva secunde pe când scriam postarea asta). Dar în rest ai fost super OK. Btw, să-i dai o primă domnişoarei Ana de la PR că şi-a făcut profesionist treaba.
În rest aştept să văd finala Campionatului Mondial în HD :-P
Mulţam, Romtelecom!
Băgă

joi, 8 iulie 2010

Dragă Romtelecom,

0 comentarii




Io Băgă îs bine, nu prea sănătos, otită ce ţi-o doresc şi ţie. Pardon, conjunctivită. Că aşa ai avea o scuză. Că nu te uiţi pe extrasele tale de cont să vezi că ţi-ai tras banii din contul meu exact la ziua scadenţei, pentru factura pe care mă tot baţi la cap să mi-o achit.

Să-ţi reamintesc că-s un vechi client de-al tău, că am toate serviciile tale(btw, dă-o în pla mea, chiar trebuie să se întrerupă mereu Clicknetul la prima pală de vânt sau primii stropi de ploaie?), că sunt mereu deschis la toate ofertele voastre(alt btw, ce se mai aude de precomanda mea online pentru Dolce HD? Acum că se termină şi Campionatul Mondial, pot să te anunţ că tare mi-aş fi dorit să văd şi eu finala în HD).
Să revin la factură. Da dragă Romtelecom, pentru factura scadentă la 02/07/2010, ai tras banii frumuşel din contul curent aşa cum am stabilit noi doi împreuna cu banca. Ce-ar fi să-i pui pe angajaţii tăi să verifice înainte să-mi ftă liniştea robotul vostru şi să-mi trimiteţi mailuri via Dolce? Nu de alta, dar lipsa HD-ului, întreruperea conexiunii exact când mă chinui să vrăjesc gagicile să scriu pe blogul ăsta, mă face să mă gândesc tot mai serios să bat la uşa concurenţei voastre.

Şi mi-am adus aminte: nici la firmă nu m-ai scutit de neplăceri. Da, acolo nu ţi-am plătit factura, fiindca nu am primit-o. Şi nu e prima oară când nu o primesc. Ai mailul de la firmă, poţi să-mi trimiţi factura şi online.

miercuri, 7 iulie 2010

De ce vreau să câştige Spania

2 comentarii
Acum ceva timp declaram sus şi tare că nu mă uit la meciurile campionatului mondial de fotbal. Între timp, dintr-un spirit de turmă pur românesc am mai aruncat câte o ocheadă la anumite meciuri iar singurul pe care l-am văzut cap-coadă a fost cel dintre Uruguay şi Ghana, care vreau să zic că mi s-a părut chiar palpitant, aproape ca o lecţie de viaţă.
N-am văzut niciun meci în care să joace Spania dar pentru aia tot ea vreau să câştige în seara asta :)). Iată şi de ce:

- pentru că sunt latini ca şi noi, normal
- pentru că ne-au curăţat ţara de specimene de genul ăsta
- pentru că dacă învinge Germania, nemţii mei o să fie toţi mahmuri mâine dimineaţa şi posibil tentaţi să delege anumite sarcini către colegii lor din est
- pentru că şi nemţii trebuie să înveţe să piardă
- pentru a nu crea un nou motiv de "dispută" între mine şi Băgă, el fiind tot de partea Spaniei
- din spirit de solidaritate cu Teo, the Italian, pentru faza asta.

Oare mi-a scăpat ceva? Probabil că da dar nu mai am timp de cugetat că imediat începe meciul.
Hai Spania!

Cât de toxic e inoxul?

0 comentarii
Turnul Sfatului ne anunţă că un şofer şi-a înscenat furtul a 22 de tone de deşeuri de inox. IPJ Sibiu, prin purtătorul de cuvânt, pomeneşte de 22 de tone de deşeuri toxice. Să fie inoxul toxic? Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului zice că nu. Preventiv arunc lingurile, furculiţele şi cuţitele din casă şi-o să mănânc cu beţigaşe de lemn. Numai că nu ştiu să le folosesc.

marți, 6 iulie 2010

Şirul blestemelor continuă

2 comentarii
Mai întâi Băgă, acum eu.

Ieri, pe scările ce duc spre strada Dealului de pe şoseaua Alba Iulia, o femeie cu un ţânc în braţe urla de zor:
"Dă şî mie 50 de bani, dom’şoară, să iau ceva de mâncare la copil. Să-ţi deie Dumnezău sănătate, ţâie şî la toată familia ta." Trecând cu vederea tertipul celor 50 de bani, respectiv al cerşirii unei sume infime, menit să-i lase trecătorului falsa impresie că s-ar mulţumi cu puţin, am scotocit totuşi prin poşetă în ideea că o să găsesc ceva mărunţiş să-i dau femeii, pentru că, vorba ceea, one good deed a day keeps the devil away.
Dar fiindcă eram grăbită şi în poşeta mea rar găsesc ce-mi trebuie atunci când mă grăbesc, am renunţat să mai caut şi am dat să plec. N-am ajuns nici 3 metri mai încolo că femeia începu să-şi verse furia: "Să n-ai parte de fericire şi noroc cât îi mai trăi. Aşa cum m-ai ajutat tu pe mine, aşa să-ţi ajute şî ţâie Dumnezău...". În clipa aia am avut o senzaţie…cum să vă explic eu ? Cam ca atunci când îţi taie calea o pisică neagră şi în următoarele minute eşti mai atent pe unde calci, chiar dacă tu te consideri un om cu scaun la cap şi ştii sigur că nu are cum să ţi se întâmple ceva rău.
La întoarcere am găsit-o în acelaşi loc recitând aceeasi poezie. I-am aruncat o privire compătimitoare după care am lăsat-o în nenorocirea ei…

Măcar acum ştiu pe cine să dau vina în caz că nu-mi iese mâine nuanţa la păr pe care o vreau :))

În sfârşit recunoscuţi

0 comentarii
A fost recunoscută meseria de băgătordeseamă.
Vestea bună: ne putem face carte de muncă
Vestea proastă: recunoaşterea a făcut-o radioul la care lucrează ciorditorii de pe bloguri

Da :)

0 comentarii
La patruzeci şi-un pic, aşa trebuie gândit!

luni, 5 iulie 2010

Să-mi fie milă?

0 comentarii
E mai uşor să aştepţi să-ţi refacă statul casa pe banii contribuabililor, decât să plăteşti 200-300 de lei pe an în rate, pentru o asigurare? Aaaaa, ai casa construită fără autorizaţie în albia râului? Rabdă atunci!

De aici
Alt motiv să nu-mi fie milă!

NU buclucaş

0 comentarii
Citeam în dimineaţa asta articolul ăsta.

Mi-a sărit în ochi o exprimare pe care, sincer, n-am mai întâlnit-o până acum "...şoferul...NU a scăpat nevătămat". Nu era mai simplu "şoferul a fost rănit" sau "şoferul a murit"?
Noroc că articolul cita sursa aşa că am răsuflat uşuraţi. Şoferul n-are nici pe dracu', acum trebuie numai să plătească!

vineri, 2 iulie 2010

Mari Sibieni: Hermann KUSMANEK VON BURGNEUSTADTEN

0 comentarii

Nu există multe informaţii despre acest militar al Imperiului Austro – Ungar.
S-a născut la Sibiu în 1860. învaţî în oraşul natal iar mai târziu pleacă în Austria, unde va studia la Academia Militară din Neustadt. În 1879 primeşte gradul de locotenent al armatei imperiale.
Renumele îi vine din rolul ce îl va avea în Primul Război Mondial. Va intra în război cu gradul de colonel – general al armatei imperiale austro – ungare. Va conduce apărarea fortului de la Przemysl în faţa armatelor ţariste. El va reuşi a rezista împreună cu armata sa pentru 133 de zile, din septembrie 1914 până în martie 1915. astfel ofensiva rusă va fi mult încetinită, situaţia frontiului de Est complicându-se. Restul războiului îl va petrece în captivitatea rusească.
Va fi decorat cu Ordinul Militar „Maria Tereza” în 1921 pentru meritele sale din perioada războiului. După război se va retrage în Austria, unde va muri în 1934. 

De prin service-uri(2)

0 comentarii

Întrucât am stat cam multişor ieri în service cu Maybachu', am mai cunoscut un personaj ciudat pe lângă orlăţean.
De data asta, tipul din altă clasă socială, altă şcoală, alte pretenţii, altă maşină. Se pare că tipul este un medic cunoscut în oraş - cică medicul personal al unui înalt prelat. Mă rog, tipul mi-a făcut capul calendar că ce bine-i în Elveţia, cât lapte şi miere dă văcuţa mov acolo, ce bine câştigă el acolo, cum i-a spintecat operat el pe toţi preşedinţii, prim-miniştrii, miniştrii, guvernator, patriarhi, mitropoliţi, senatori şi deputaţi de după '89, cum ştie el din ce a pornit criza şi cum putem scăpa de ea, cât e impozitul în Elveţia şi ce de kkt sunt alte ţări, cum a circulat el prin Vienna cu 220km/h şi l-a oprit poliţia doar cu baraje, plus alte rahaturi de genul ăsta. Omul cam rasist de felul lui(nu că eu n-aş fi), avea ce avea cu evreii. Cam din fiecare subiect dezbătut, reieşea că evreii sunt de vină.
Acum şi eu sunt rasist, în general cu o anumită minoritate, dar cu evreii nu am chiar nimic, mai ales că în viaţa mea am cunoscut doar vreo trei. Un stomatolog din Mediaş(care cred că a şi murit), o fostă preşedintă a unei companii de asigurări(o tipă deosebit de dură în afaceri - fost maior şi comandant de tanc în armata israeliană :D ) şi o tipă de la aceeaşi companie de asigurări(o israeliancă de origine marocana SUPERBĂ!).
Să revin la personajul nostru. Aşa cum vă spuneam, omul avea un fix cu evreii. N-am de lucru şi-l întreb cu ce problemă în service. Aflu că a avut un mic accident auto plus o pană la o roată. Normal, în ambele cazuri evreii au fost de vină. Ăla care l-a lovit era precis evreu fiindcă l-a recunoscut după nas, iar pana a făcut-o din cauza drumurilor proaste fiindcă, nu-i aşa, doar evreii câştigă licitaţiile?
Într-un final am scăpat de personajul -medicul respectiv fiindcă Maybachu' era deja reparat, dar am constatat următoarele:
- avea ciorapi albi murdari
- avea pantaloni albi pătaţi
- la mână avea un ceas, imitaţie ieftină a unei mărci celebre
- în portbagajul limuzinei avea blănuri de oaie
- şi cel mai important lucru: avea un nume neaoş evreiesc

joi, 1 iulie 2010

De prin service-uri

0 comentarii

Duc azi Maybachu' în service, să-mi schimb bara şi să-i fac câteva mici reparaţii necesare. Ca omul prevăzător m-am dus cu programare, m-am prezentat cu 10 minute înainte să fiu sigur. Bagă oamenii Maybachu' într-o boxă, se apucă de demontat la el, când după vreun ceas, apare un gog cu un opel de tot kkt, care se apucă să tune şi să fulgere " că ce pla mea, io am programare la ora asta să-mi schimb un cauciuc şi-n jermania ăia respectă că de aia îi jermania aşe de mare". Şeful de service îi spune că au apărut nişte reparaţii suplimentare neprevăzute, dar nu e nicio problemă, să tragă maşina în faţa boxei(toate boxele erau ocupate) şi o să-i fie schimbată roata acolo. Gogu' sare de cur în sus " că ce pla mea, să stea opălu' meu în soare? că ce, scoţi loganu' Maybachu' afară, îmi schimbi roata şi-l bagi înapoi! ". Io ţâfnos, că de, era vorba de bijuteria mea, sar cu gura " auzi bă, voi ăştia din Orlat când mereţi la sapă aveţi umbrele cu Peroni? ".
Gogu' s-o abţinut să-mi zică ceva, că aveam ţigara în gură şi privirea de sora13, plus că mecanicii şi şeful de service erau deja într-o poziţie de samurai. Şeful de service, ne trimite pe amândoi în magazin, io să-mi cumpăr piesele necesare şi gogu' o anvelopă. În magazin, gogu' se uita întrebător la mine gândindu-se " de unde pla mea ştie ăstă că io-s din Orlat? ". Îi răspund pe această cale " de la balega de pe numărul de înmatriculare, chimirul de la brâu, mustaţa de sub nas, mirosul emanat  şi comportamentul de cioban cu opel pe care puşcă rugina ". Plătesc piesele şi când ies aud vânzătoarea cum îi sublinia gogului " ventilu' nou trebuie pus la anvelopă ca să nu pierdeţi garanţia ". Se întoarce gogu' la maşină, dă anvelopa şi le spune mecanicilor " să-mi pui ventilu' vechi ".
Mă rog, îi schimbă mecanicii anvelopa(gratuit!), pleacă gogu', mai aprindem o ţigară şi ne râdem de orlăţeni când după o juma' de ceas apare gogu' negru la faţă şi pană la aceeaşi roată(din cauza ventilului). Circ, scandal, " în jermania plăteaţi maşina, lucru' de kkt, şamd. ". Apare şi patronul service-ului, încep parlamentările " dom'le n-ai pus ventil nou, ciao garanţie ", " în jermania trebuia să mi'o ceara...", " în jermania mi-o schimba în boxă nu afară ", ce mai, circ în toată regula. Patronul service-ului, scârbit, dă din mână şi decide să-i facă gogului pe plac. Gogu', retard, nu apreciază gestul şi la plecare se jură că nu mai pune piciorul pe acolo.
Păcat! Io-l puneam la plată pe retard.
Mulţumesc de întrebare. Da, Maybachu' meu e ca nou!