Mobil şi plasmă în celulă

În timpul emisiunii "România vorbeşte", a lui Robert Turcescu, la RealitateaFM şi RealitateaTV, intră în direct prin telefon un tip care începe să se plângă de condiţiile din penitenciarele din România. Surpriza mare a fost că tipul era deţinut într-un penitenciar, suna dintr-o celulă de pe un mobil şi urmărea emisiunea pe o .....plasmăăăă! :))))) Trai neneacă! Şi se mai plâng!

Paste cu scoici şi calamari

Aseară poftă de scoici. Nu mi-am putut înfrâna pofta aşa că m-am apucat de treabă, salivând la gândul că mă voi ospăta cu nişte fineţuri.
Am luat 500 de grame de scoici(fără carapace) şi 500 de grame de calamar tăiat în bucăţele mici.

Le-am spălat bine, sub jet de apă rece. Scoicile le-am fiert 5-6 minute în apă iar calamarul 5-6 minute în lapte.
Într-o tigaie am pus cam 100 de grame de unt la topit, cu două cepe verzi tăiate fin. În timp ce se călea ceapa am pus un vârf de cuţit de praf de chilli, doar de gust. După ce s-au fiert scoicile şi bucăţile de calamar, le-am aruncat în tigaie şi le-am călit. Am stins  totul cu un sfert de litru de vin alb demisec, am pus sare şi piper, după gust, pătrunjel tăiat mărunt şi am lăsat să fiarbă totul.

Am fiert pastele şi le-am aruncat peste scoici. Am folosit  spaghette Barilla nr. 5 dar vă recomand să folosiţi spaghettini Barilla nr. 3. Spaghetele, spre deosebire de spaghettini, absorb tot sosul, lăsând pastele puţin mai seci(am mai pus o bucăţică de unt ca să le mai "ameliorez").

Fiindcă scoicile sunt puţin mai grele, vă recomand să terminaţi cu un digestiv. Eu am ales o grappa Castello Violetta:

POFTĂ BUNĂ!

Sorry I'm late

Dacă tot există blogul ăsta unde prin bunăvoinţa lui băgă pot să-mi vărs frustrările de câte ori am chef, m-am gândit să ating azi un subiect relativ tabu pentru mine: punctualitatea sau mai precis, lipsa ei. De ce tabu? Pentru că eu am o mică problemă cu asta. Nu, nu urăsc oamenii lipsiţi de această onorabilă virtute, fără de care lumea nu ar mai putea evolua, ba chiar mă simt excelent în preajma lor din simplul motiv că...şi eu sunt una de-a lor. Dintotdeauna am fost o nepunctuală, fie că a fost vorba de întâlniri cu prietenii sau de mers la serviciu şi foarte rar s-a întâmplat să nu întârzii câtuşi de puţin. E drept că de obicei mă cam încadrez în sfertul academic, dar tot lipsă de punctualitate e şi aia. Prietenii, apropiaţii, colegii de serviciu şi, în cele din urmă, şi şeful meu şi-au acceptat resemnaţi înfrângerea în încercarea lor de a mă aduce pe calea cea dreaptă, probabil în ideea că suma defectelor unui om rămâne constantă, adică mai bine lipsită de punctualitate decât de scrupule sau, mai rău, minte. Neplăceri prea mari n-am avut eu din cauza asta, au fost câteva tentative de critică constructivă, eşuate din păcate.
Azi însă am asistat la o scenă destul de penibilă. Stabilisem de ieri cu şeful meu să ajungem la birou la ora 8, pentru că urma să vină angajatorul nostru neamţ, un domn care în ciuda venerabilei vârste de peste 70 de ani impune respect prin statură, vivacitate şi o poftă de muncă pe care numai un patron de succes o poate avea. Şi dacă e neamţ, e clar şi punctual. Eu am făcut un efort şi m-am trezit cu o jumătate de oră mai devreme decât de obicei dar cine s-a gândit că legile lui Murphy o să mi se aplice şi azi? Aşa că nu m-am dezminţit nici de data asta şi am ajuns la birou cu exact 5 minute după stimatul domn. Care după vreun sfert de oră în care mă lasă să-mi trag sufletul, vine la mine şi-mi zice: Mädel, (asta-i un fel de “fătucă” la noi), eu de 50 de ani fac zilnic naveta 25 de km şi n-am întârziat la serviciu niciodată! Atât. Am crezut că îmi pică faţa. Nu mai avea rost să-i explic de ambuteiaje, semafoare prinse de nu ştiu câte ori sau şoferi adormiţi. Mi-am cerut scurt scuze după care omul şi-a văzut de ale lui. Mai târziu a încercat un fel de small talk şi a dat-o pe glumă, fără nicio referire la incidentul de dimineaţă.
Eu mă întreb acum un lucru: oare să mai sper la mărirea aia de salariu anunţată înainte de Paşti?

laqvarta

scurte despre înjurăturile de azi

- ora 08:00 - stau în coloană pe Banatului să ies pe Victoriei. Un taxi şi-un BMW(colorat ca un căcat) sfidează coloana şi ne depăşesc pe contrasens. Din faţă vine un autobuz. Ne blocăm, claxonăm...Înjur
- ora 08:15 - încerc să găsesc un loc de parcare lângă spital. Înjur
- ora 09:00 - un taximetrist îmi arată degetul mijlociu. Înjur. În pla mea, aveam prioritate, ce vină am eu dacă pe sensul lui era o groapă? Înjur. Din nou.
- ora 10:30 - un program informatic nu merge. Înjur.
- ora 10:45 - programul informatic şi-a revenit. Apăs "salvez" şi cade netul. Înjur.
- ora 12:45 - după o jumate de oră de aşteptat la ghişeul din Poştă, primesc plicul sosit. E de la ANAF. Înjur.
- ora 12:46 - injur, înjur, înjur şi iar înjur. ANAF-ul mă somează să plătesc nişte diferente. Totalul lor ....12 lei. Nu menţionează cum facem cu cei 76 de lei plătiţi anul trecut în plus. Înjur.
- ora 12:55 - la brutăria arăbească din Ştrand s-a terminat burek-ul cu carne. Înghit în sec şi-mi cumpăr un ştrudel cu mere. De foame nu mai pot înjura
- ora 12:56 - un passat roşu se opreşte EXACT în mijlocul drumului. Şoferul coboară grăbit. La claxonul meu răspunde: "ocoleşte-mă". Să-l frec! Cum poţi parca în mijlocul drumului? Înjur.
- ora 13: 20 - de 5 minute sun la poarta vecinului să vină să-şi tragă maşina din faţa garajului meu. Înjur.
e ora 15:30. Ce pla mea mai urmează?

Proiect de lege!

sursa foto

CITIŢI şi minunaţi-vă ce CRETINITATE susţine în Parlament, onor Relu Fenechiu. Un liberal să susţină ÎNCĂLCAREA PROPRIETĂŢII?
Cum dracu să las un Dorel să-mi intre pe proprietate că aşa vrea pla lui, iar firma de cablu căcat la care lucrează, decât să cheltuie bani pe soluţii alternative, mai bine îţi distruge proprietatea.
Pe baza unei simple solicitări, Dorel îţi intră în curte-casă-imobil-apartament şi te anunţă sec că tocmai o să-şi tragă cablurile lui de căcat pe proprietatea ta, pentru că-i bagă internet vecinului tău! Refuzul tău e acceptat doar TEMEINIC JUSTIFICAT! Adică poate scapi dacă-i spui că te incomodează cablul când stai pe budă să te caci, dar nu scapi dacă-i fuţi una în gură lui Dorel care nu pricepe ca PROPRIETATEA E SFÂNTĂ!!!!!!!!!!!
Abia aştept să-mi sune la uşă!
p.s.: se răsuceşte Brătianu în mormânt!

Moda lu' "Tube"

După succesul celor de la YouTube, au apărut o grămadă de "Tube": PornTube, RedTube, HappyTube......... Totuşi nu credeţi că lipsea ceva?
S-a rezolvat şi asta!

CLICK

La ce foloseşte CNP-ul?

Cred că foloseşte doar ca să plăteşti taxe şi impozite. Nici nu trebuie să te mai deplasezi la instituţiile statului să-ţi înregistreze plata, ajunge doar să menţionezi CNP-ul pe documentul plăţii. Când ai de luat bani de la instituţiile statului, atunci ai de umblat nenică cu CNP-ul tău. De la ghişeul 1 la ghişeul 2, de la ghişeul 2 la altă instituţie la ghişeul 3 după care te întorci la ghişeul 2 de la prima instituţie de unde eşti direcţionat la ghişeul 4.
Azi a trebuit să fac o mică intervenţie chirurgicală la Spitalul Judeţean. Am avut nevoie de adeverinţă vizată de C.A.S. că-s la zi cu plata asigurărilor. Ok, sunt de acord că spitalul trebuie să aibă certitudinea că-şi recuperează banii pentru serviciile prestate, dar dacă unităţile sanitare sunt singurele beneficiare ale fondurilor C.A.S. de ce nu au posibilitatea să verifice ei, direct în programul informatic, că Băgă, cu CNP-ul 1000000000001, a plătit sau nu asigurările? De ce trebuie să fac drumuri aiurea, să stau la cozi şi să-mi pierd timpul?
Cireaşa de pe tort a fost obligativitatea prezentării adeverinţei pentru o analiză patologică nesubvenţionată. A trebuit să dovedesc că plătesc asigurări pentru o analiză pe care am plătit-o INTEGRAL!

Verde de Duminică

pe soarele asta a meritat o ieşire până la Sibiel. să vină vara odată!


Asculta mai multe audio Muzica

scurte de la decisiv

- am "murit" frumos
- a câştigat echipa mai omogenă, mai tactică şi mai norocoasă
- a pierdut meciul echipa care a gestionat primul sfert catastrofal şi căreia i-a ieşit de prea multe ori mingea din inel
- am pierdut meciul în primul sfert. recuperea punctelor ne-a consumat prea multă energie
- a câştigat meciul echipa care a avut un jucător bănuit că ar avea "implantat în corp un gps" - pesic
- meciul NU A FOST PIERDUT DIN CAUZA ARBITRAJULUI! l-am pierdut pentru că în momentele cheie am avut efectiv ghinion. timisoara a avut momente de slabiciune dar .... nu ne-a ieşit!
- da, arbitrajul a fost PENAL, a stricat spectacolul, a fost întradevăr părtinitor, dar c'mon, să recunoaştem că ne-am pierdut energia şi nu am avut pur şi simplu bulan
-  da, arbitrii m-au adus la starea în care imi venea sa le sparg faţa, au tras pe faţă fără ruşine, dar nu era nevoie. Timişoara s-a descurcat fără ei.
- prevad Timisoarei o finală. contra Gazului au şanse mari, contra Ploieştiului am mici reţineri. nu numai datorită arbitrajului cât la cum vor fi umpluţi de greşeli personale şi obligaţi să joace cu jucătorii modeşti. la impresia artistică Burlacu are avantaj în faţa lui Pesic. btw, Pesic mai are o calitate. de actor. dar rămâne totuşi fenomenal cu aruncările lui.
- o nelămurire. a apărut raportul doar de la meciul 4. celelalte de ce nu? oare de la meciul 5 apare?
- publicul la înălţime. a fost frumos să vezi tenismenii în picioare, cu mâinile ridicate, cântând.
- cam atât. să vedem din octombrie

Despre tot şi nimic

Ca să te desprinzi de trecut, e nevoie de timp. Ştii că asta trebuie să faci şi totuşi ceva te reţine. Îţi propui să trăieşti clipa pentru că ai auzit tu undeva că aşa o să te simţi liber. Şi începi să-ţi refuzi orice gând supărător din trecut, orice episod incomod pe care, dintr-o nostalgie inexplicabilă, te-ai încăpăţânat să-l păstrezi în memorie până acum...Arunci în subconştient toate amintirile neplăcute din trecut şi te concentrezi pe prezent. Vizitezi locuri şi oameni, legi prietenii noi, te plimbi, citeşti, îţi faci planuri de viitor. Descoperi frumosul în lucruri şi oameni pe care mult timp i-ai neglijat. Şi începi să te convingi că asta e viaţa pe care ţi-o doreşti şi îţi reproşezi că nu ai început să faci asta mai demult. Să-ţi reproşezi? Nu, nici asta n-ai voie să faci, pentru că ai decis să te desprinzi de trecut! Comunici zilnic cu oameni care ţi-s dragi şi cu care ai o mulţime de amintiri plăcute, la care, evident, nu vrei să renunţi. Îţi faci un bilanţ al amintirilor şi hotărăşti: astea rămân, astea se duc. Dar sunt câteva care îţi dau bătăi de cap, pentru că nu ştii cum să le încadrezi. Pe de o parte ai vrea să le uiţi, pe de alta ai vrea să mai ai acces la ele. Te frămânţi, le muţi de colo-colo, le distrugi şi le readuci la viaţă, cauţi răspunsuri în exterior. Şi într-un final ai o revelaţie: toate amintirile astea, bune sau rele, sunt ale tale. Fac parte din trecutul tău, un trecut cu bucurii şi reuşite dar şi cu nechibzuinţe şi greşeli pe care trebuie să ţi le asumi. Şi brusc renunţi să le mai respingi în subconştient, te împaci cu ele şi treptat începi să te detaşezi de ele: îţi dai voie să te bucuri de viaţă.
laqvarta

Cât bei rumâne?

Citim AICI că suntem după irlandezi în topul european al beutorilor "în exces de alcool". Pe la finalul articolului ne prindem că e vorba doar de beutorii care au acces pe culoarele "only UE citizens" şi răsuflăm uşuraţi că în topul ăsta nu ne pot lua faţa moldovenii, ruşii şi ucrainenii.
Ne cam pierdem printre procentele prezentate în articol dar până la urmă procentul ăla cu 7 români din 10 au băut în ultimul an ne convinge. Da, e corect, având în vedere ca 3 români din 10 sunt copii.
Ce n-am priceput şi nu e explicat în articol,  de ce 4 pahare de alcool sunt ok iar 5 e deja exces? La ce perioadă se raportează? Dacă e pe zi şi 2 pahare e cam mult. Dacă e săptămânal atunci şi 4 pahare de alcool e totuşi un exces.

Având în vedere că vinul şi berea sunt alimente, mă duc să-mi torn un pahar de vin roşu să meargă la şnitelu' din seara asta. Excese fac doar la aniversări :-P după care mă jur că nu mai beau! :)

Cum reacţionăm?

O prietenă, româncă, solistă a unui teatru de operetă din Germania, în timp ce se plimba pe malul Elbei cu o altă prietenă româncă, s-au oprit să se aşeze pe o bancă. Politicoase, au cerut în germană permisiunea de a se aşeza unor domni(ulterior fetele află că sunt italieni) care erau aşezaţi pe aceea bancă. Primesc permisiunea, se aşează şi îşi continuă conversaţia începută (în română). Auzind ce limbă vorbesc, unul dintre domni îi spune celuilalt: "Queste mi fanno schifo!" adică mai pe româneşte "Mi-e scârbă de ăstea!". Pentru simplu fapt că sunt.....românce!!!
Prietena mea nu a reacţionat. E o persoană educată şi foarte bine crescută. A încercat să treacă cu vederea deşi i-a fost foarte greu. Îmi spunea că ignoranţilor nu trebuie să le fie acordată importanţă. Dar bănuiesc ce-a fost în sufletul ei. :(
Eu nu aş fi tăcut. Le-aş fi tras un "va'fan'culo" să mă ţină minte! Lăsăm de prea multe ori de la noi. Ignoranţii se înmulţesc iar tăcerea noastră nu este o soluţie.

Uelcăm în CHIBNIŢĂ!

Să mai schimbăm oţâră luucu locu' în care ne băgăm zi de zi. Iniţial am vrut în spatele blocului, unde între o bere la PET şi-un gioint, ne mai pulăim şi pizduim unu' pe altu' şi putem scuipa pe jos. Da' chibniţa-i chibniţă, mai stăm pe butoaie, mai bem un vin din pahare de muştar, mai tăiem o bucată de cârnaţ din ăia atârnaţi de boltă şi mai putem trage ş'o manea fără să bată vecinii în ţavă. spre deosebire de hambaru' lu' belitu' aici se poate şi pipa. la el era o problemă cu fânu'. iar spre deosebire de templu' lu' turcu aici puteţi scuipa seminţele pe jos. la el nu aveţi voie nici un ceai să vă faceţi.
Aşa că vă aştept in chibniţă, să futem o beută din aia cruntă şi să ne băgămdesamă.
Yyyyyyyyyyyyyyyyyhaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!


Asculta mai multe audio Muzica

ce are sula cu prefectur...pardon, primăria?

gurenii la londra

doi gureni de vază(nilă şi gogu) ai comunei atât de cunoscută în judeţ, au decis să tragă o fugă la londra să-şi prezinte omagiile reginei elisabeta a doua. bine, asta cu omagiile era o barbă, scopul era altul, omagiile urmau să fie prezentate lui unu grant, scoţian de baştină, jamaican după mamă şi pakistanez după tată, care exporta în românia un fel de rachiu contrafăcut. rachiul ăsta, nu era cine ştie ce, dar nilă şi gogu ţineau la imaginea lor şi nu le convenea să bea în crâşma centrală a satului, popularul "pufoaică since 1993", aşa că la masa lor vedeai întotdeauna o sticlă cu o etichetă pe care scria mare(cu carioca) "glenfiddich - 21". mă rog, sticla era aceeaşi, conţinutul fiind o "pufoaică" neaoşă, produsă în distileria ilegală, ascunsă strategic sub coteţul din curtea lui gogu.
n-au apucat bine să coboare din avion, că o fătucă de la biroul de informaţii a aerohaltei londoneze le comunică sec: "bă gurenilor, ura şi la gară, că spaţiul aerian din gura râului a fost închis oficial, aşa că pentru întoarcere aveţi două opţiuni: drezina prin eurotunel sau o barcă pescărească printre valurile canalului mânecii". cu aşa o veste proastă, gogu, la gândul că trebuie să vâslească(eurotunelul nu era o opţiune valabilă fiindcă era claustrofob de când, într-o glumă tipic gureană, nilă îl închise în maşina de spălat vase si pornise butonul "on"), îl apucă pe nilă de gât şi în timp ce-l strângea cu ură îi urlă în ureche: "coaeeee, ţi-am zâs să venim cu maşinaaaa, da tu nu...betmăn".
de la aeroport, prima oprire a fost la palatul buckingham, unde au găsit un indian care, contra modicei sume de 100 de lire, le facilită intrarea ilegală în palat. deşi timpul a fost scurt, au apucat să viziteze atelierul de lăcătuşerie şi gaterul palatului. de la palat, cei doi au luat toate pub-urile(un fel de crâşme gurene ceva mai curate) la rând din soho, ocazie cu care au constatat că berea românească la pet de doi litrii e parfum pe lângă poşircile britanice.
seara şi-o petrecură în trafalgar square unde au aşteptat porumbeii viajori trimişi de băgă. porumbeii aveau prins de picioruşe, sms-uri cu scorurile meciurilor de oină desfăşurate în comună. din cei 8 porumbei ajunşi, 14 copănele le-au fript pe grătarul făcut în regent's park, unde britanicii au fost foarte încântaţi de manelele care se auzeau la maxim, din casetofonul purtat cu mândrie pe umăr de nilă. un porumbel a reuşit să scape de la grătar datorită lui gogu, care-l ţinea să-l poată folosi la transmiterea unui s.o.s, către garda de coastă franceză la întoarcerea acasă.
ultima oară au fost văzuţi la big ben, pe care încercau să-l demonteze. nilă mi-a promis că mi-l aduce cadou. nu ştiu dacă au reuşit. sper că nu mă trezesc cu vreun big ben fabricat în china.
dacă mai are cineva vreo veste despre cei doi, vă rog să mă anunţaţi.
(acest post este replica lui băgă la ăsta)

zău, nu-i înţeleg

mă uit pe canalele de ştiri româneşti, la interviurile luate românilor blocaţi pe aeroporturile din ţară. băi, unul nu ar zice " da dom'le, am avut ghinion, de data asta nu compania aeriană e vinovată". nu frate, toţi urlă isterizaţi "nu mă interesează, să mă rezolve, io tră' să ajung!". cât de idiot poţi să fi să nu întelegi că este vorba de forţă majoră, că ori te reprogramezi ori anulezi călătoria? te grăbeşti? ok, caută trenuri, autocare. dar nu mai fă circ, că aeroportul de destinaţie e deschis, iar căcaţii de la compania aeriană nu vor să decoleze. pricepi că spaţiul aerian este închis? pricepi că statul a închis spaţiul aerian? dar măcar pricepi şi de ce l-a închis? l-a închis, idiotule, ca să nu fie nevoit să cheltuie bani atunci când trebuie să te identifice printre resturile avionului şi să te aducă acasă la mă-ta între patru scânduri!
postul ăsta l-am scris la nervi, după ce-am văzut la televizor, un idiot, cu un pronunţat accent de cocalar bistriţeano-italian!

Vineri e ziua cu moşu

Dacă e vineri, e musai moşu'! Plec de la birou şi surpriză. Moşu' nicăieri! Când să mă urc în maşină, apare baba moşului care:

- Domnu', vă rog să nu mai parcaţi lângă maşina noastră! Uite, aţi cojit acţibildu' de pe uşă de cum deschideţi dumneavoastră uşa!

Bă, care mai aveţi nişte abţibilduri din ălea pentru ouă de Paşte, să mă ajutaţi şi pe mine! Să-l fac pe moşu' fericit!

dragoş. bako

poate îi explică cineva lui bako care-i primul 4x4 românesc. ajutătoare: era maşina preferată a ciobanilor. şi btw, dacia e la al doilea model 4x4.

edit: acum văd că l-a "ajutat" cineva 

Reclame mincinoase

Danone renunţă la publicitatea aia tâmpită cu "în 14 zile scapi de balonare" şi aia cu "întărirea apărării naturale a organismului". Franţujii nu au putut convinge autorităţile europene cu blablaurile lor. Sunt curios acum cum o să ne mai convingă să cumpărăm respectivele iaurturi.

Limba materna

TVR1 - interviu cu directorul liceului romano - croat din Carasov(CS):"la noi in liceu avem si elevi romani cu conditia ca acestia sa invete limba materna si sa dea bacalaureatul in limba materna". Deci croata e oficiala in Romania.
Sent from my BlackBerry®

Noa' Şoica, cum îi?

Să luăm articolul ăsta din evz şi să vedem ce scrie Şoica:
"180 de români sunt blocaţi pe aeroportul din Hurghada din Egipt, fiindcă au bilete la o companie aviatică deţinută de un sirian, iar între cele două ţări există un conflict diplomatic....." mai departe, Şoica citează un turist care-i spune că "avionul aparţine companiei Coral Blue deţinută de fratele preşedintelui sirian".
Acum mă gândesc că Şoica cuprins de importanţa ştirii nu a făcut o minimă cercetare, aşa un gugălsărci. O să o facem noi pentru el:
- Compania aeriană KORAL BLUE, este egypteană, este un joint venture între compania tunisiană KARTHAGO GROUP şi una dintre cele mai cunoscute şi mai puternice companii egyptene ORASCOM GROUP.
- Mă îndoiesc sincer, că vreun frate al preşedintelui sirian Bashar al-Asad ar putea deţine vreuna din companiile menţionate mai sus întrucât:
1. Basil al Asad, fratele mai mare, a murit în 1994
2. Majd al Asad, e declarat oficial, de autorităţile siriene, bolnav psihic
3. Maher al Asad, e militar de carieră şi comandantul Gărzii Prezidenţiale
4. Bushra al Asad, sora preşedintelui este farmacistă
5. Karthago are acţionari tunisieni iar Orascom aparţine celei mai bogate familii din Egypt
- Recomandarea mea, dragă Şoica ar fi să sapi puţin pe la autorităţile aeronautice să vezi dacă nu cumva Koral Blue are probleme legate de autorizări privind zborurile. Ţi-o spune Băgă, care era să nu fie lăsat să coboare din avionul companiei Koral Blue pe aeroportul din Cluj, pe motivul că erau probleme legate de autorizaţia aeronautică(sau ceva legat de banii pe care-i datora compania, aeroportului).
Şoica dragă să ştii că mi-a luat mai mult timp să scriu postul ăsta decât m-am documentat
Noa' cum îi?
edit: ştiu, sunt un meseriaş :)  au modificat articolul :))

visele lui Nelu

(foto: turnulsfatului)

De mic copil Nelu visa să ajungă miliţian. Visul lui s-a spulberat odată cu trecerea timpului, fiindcă Miliţia se transformase în Poliţie iar profesionala nu o terminase din simplul motiv că la examenul scris, profesorii s-au dat bătuţi în faţa lucrării lui, nereuşind nici după trei zile să-i descifreze hieroglifele. Aşa că după o bătaie soră cu moartea, primită din partea lui tac’su, pe motiv de refuz de-a merge la prăşit porumbul, Nelu plecă la Mediaş unde se angajă paznic la o fabrică. Anii au trecut, Nelu avansă în funcţie, de la paznic la poarta 2 la paznic la poarta 1, casa lui avea gard nou de tablă, furată din fabrica pe care o păzea, până când fabrica s-a închis iar Nelu a ajuns şomer.

Speriat de spectrul foamei, Nelu rugă un vecin să-i caute în ziar ceva de lucru. Aşa a ajuns Nelu, să se prezinte la concursul pentru ocuparea postului de agent de pază, la faimoasa firmă locală „Ţărani Med SRL”. Concursul l-a luat cu notă maximă, fiindcă a contat experienţa în domeniu, a ştiut că 2+2 fac 5 iar la proba practică a băgat doi concurenţi în spital. După instructajul privind mânuirea pulanului, Nelu intră două săptămâni în concediu medical, întrucât la un exerciţiu de folosire a sprayurilor paralizante, îşi golise un tub întreg în ochi. Cu timpul, Nelu s-a evidenţiat în faţa patronului. Pus să fie steward la meciurile echipei locale de baschet, nu a ratat meci în care să nu fi evacuat câţiva spectatori, în general din rândul pensionarilor, a femeilor şi a puştanilor de 1,60 metri şi 45 de kilograme. Aceştia aveau un comportament huliganic, fiind surprinşi de Nelu, în repetate rânduri, încercând să introducă în sală, diverse obiecte contondente: pungi cu pufuleţi, pahare de plastic pline cu cola, bomboane sau seminţe dar şi torţe, mascate sub forma unor brichete şi chibrite. Cea mai mare realizare a lui a fost la un meci contra Sibiului, când şi-a folosit pentru prima dată aparatul cu electroşocuri, pe un suporter sibian care îndrăznise să-i spună „ dă-te mai aşa că nu văd meciul din cauza burţii tale”. Încântat de aparat, l-a mai testat odată pe nevastă-sa când aceasta a refuzat să-i mai toarne în pahar. Nevastă-sa nu a fost la fel de încântată de aparat, dovadă că l-a părăsit pe Nelu şi a fugit la Sibiu, unde-a pus-o de-un concubinaj cu un apevist. Nelu a început să urască tot mai mult Sibiul şi sibienii şi nu-şi dorea decât să mai aibe ocazia să bată nişte sibieni. 

Ocazia se ivi atunci când a trebuit să meargă la Sibiu, să asigure paza la nişte meciuri. Cu o noapte înainte să plece la Sibiu, o visase pe nevastă-sa şi apevist cum încercau să introducă în sală nişte torţe. Visul se termina cu o bătaie generală, în care el stătea cu bocancul pe gâtul femeii iar apevistului îi căra pumni în meclă. Montat de visul avut, Nelu se întrecu pe sine în cele două zile de la Sibiu. Verifică cu atenţie fiecare spectator, reuşi să-i interzică fostului prefect să intre la meciuri, ridică de pe scaune vreo doi baschetbalişti sibieni pe motivul că aşa vrea muşchii lui iar în ultima zi bătuse vreo doi timişoreni, aşa ca să vadă şi bănăţenii cum se face paza obiectivului.

Întors acasă, îşi lipi pe poartă pagina din ziar în care apărea când bătea la timişoreni, aşa ca să vadă tot satul ce om realizat e el. Desfăcu o bere şi în timp ce-o dădea pe gât privi cu admiraţie la cele două tichete de masă primite ca bonus pentru prestaţia sa din partea şefului ăl mare. Un gând însă îl chinuia. De ce dracu’ n-a venit şi nevastă-sa la meci cu apevistul? 

Adormi cu capul pe masă, visând frumos la ce-o să se întâmple când o să aibă în pază sala din Timişoara. 

scurte de la final four

• organizare proastă, caracteristică conducerii gaziste. 
• greşeală IMENSĂ de imagine a gaziştilor: folosirea stewarzilor de la faimoasa firmă "ţărani med". iritarea sibienilor a fost maximă. 
• iritarea mea a fost şi mai şi. mai aveam puţin şi vineri eram în stare să ţin cu ploieştiul.
• incidentele între ţărani şi galeria timişoarei mi-au confirmat că am ales bine sâmbătă să ţin cu timişoara.
• ţăranilor nu le-au convenit că erau filmaţi şi fotografiaţi în timpul incidentelor aşa că au bruscat şi câţiva ziarişti. se pare totuşi, că jandarmeria a notat în raport că firma de pază a provocat, nu a gestionat situaţia cum trebuia şi că au bruscat ziariştii. 
• pe finalul meciului ploieşti - mediaş, arnautovic mai avea puţin şi intra pe teren să se bată cu burlacu
• vineri, nicoară şi dumitrescu au jucat excepţional. de partea cealaltă griffith i-a dus în spate pe ploieşteni.
• gurile rele spun că acum o săptămână - două, georgel a fost făcut troacă de porci de către ghiţă, motiv pentru care manelistul s-a pus pe plâns şi şi-a dat demisia. vineri a stat în galerie iar sâmbătă în tribună. vremurile în care se maneliza pe parchet au apus.
• vineri, în timpul meciului cu ploieştiul, soce a avut un schimb dur de replici cu teleabă. să fie oare din cauză că teleabă tocmai îi transmitea ceva din partea lui f. muntean?
• ploieştiul a venit cu o galerie spălată şi care nu părea să fie plătită. deci se poate.
• scandarea ploieştenilor cu "toci" a fost deplasată. pupincurismele nu le apreciem.
• bila neagră pentru pseudo-galeria medieşană. au crezut că nimeni nu i-au auzit când scandau "muie ceseu" prin sibiu. bănuiesc că acum nu mai e nevoie să ne pupaţi în cur să ţinem cu voi. oricum, vineri nu puteam ţine cu ploieştiul.
• bila albă pentru  restul suporterilor medieşeni veniţi la meciuri. cu mic, cu mare, cu neveste, amante, prietene. m-am bucurat să-mi văd prietenii, cunoştinţele. 
• printre cei veniţi de la mediaş, o fostă frumuseţe locală, după care băleam în tinereţe. acum arăta ca dracu'. replica lu' belitu': "qwae, să zâc că eşti tu tânăr sau e aia babă?"
• respect pentru dragan şi jucătorii timişoarei. pe lângă dăruirea lor, m-au impresionat pentru ataşamentul faţă de fanii proprii. dragan s-a băgat să-şi apere fanii în faţa ţăranilor! la fluierul final, jucătorii timişoreni s-au aruncat, la propriu, între fanii lor!
• dragan peste soce cu cel puţin 4 clase.
• la sfârşitul meciului dzambic pupa cu foc tricolorul românesc.
• iacobescu cretin ca deobicei. manifestarea lui de la finalul meciului timişoara - mediaş a fost concludentă.
• pesic şi nicoară, mvp-urile mele pentru cele două zile.
• de remarcat "profesionalismul" lui seals. s-a antrenat inclusiv vineri noaptea. exclusiv în kapital.
• se pare că mladen era la sibiu doar ca să-l ajute pe avlijas, acesta fiind impresarul mai multor jucători care au evoluat zilele acestea în final four.
• atmosfera asta de stat jos pe scaune si aplaudat doar, era să mă facă să regret că n-am rămas în faţa televizorului cu o bere în mână. am ales până la urmă să stau la bar cu pepsiul în faţă.
• regretul meu: că toboşarul galeriei timişorene nu a reuşit să-i arunce toba în cap ţăranului de la firma de pază.
• concluzia finală(de la florin citire): "băgă, mă repet: la banii care i-au investit, care-i au şi la jucătorii care-i au, dacă mediaşul pierde cupa şi campionatul sunt LUZĂRII LUZĂRILOR!".
• concluzia finală(de la băgă citire): deja au bifat una!
• concluzia finală(telefonică) a lui bobu: "bă, iar o predat dragan baschet?"
• muia merge la ţăranii de la firma de pază. 

Gurencele şi oina

(şi ăsta e un pamflet şi n-are nicio legătura cu realitatea)

Gurencele sunt şi ele mari fane ale oinii. Încă nu s-a stabilit cu certitudine care ar fi cauza, dar istoricii sunt de părere că apetitul gurencelor pentru oină,  ar fi apărut ca o necesitate. Cică, sătule de corecţiile fizice primite din partea gurenilor(cinstit vorbind, primite pe merit din cauza că-s rele de gură), gurencele au învăţat să folosească bâta de oină ca mijloc de autoapărare. Părerea istoricilor este ferm combătută de cei din crâşma de la islaz care consideră că totul se rezumă la modă, adică gurencele sunt mult mai interesate de iegării cu turul lăsat şi a şepcilor cu sigla „Gangsta”, purtate de jucătorii olteni în plimbările de pe uliţele satului, decât de iţarii şi clopurile purtate de gurenii neaoşi. Argumentul celor din crâşmă este faptul că Briciu, fost jucător al Urătorilior, provoca gurencelor orgasme vizuale atunci când apărea îmbrăcat în iegări roz.

Anul ăsta de Paşte, gurenii se întâlniră în număr mare la crâşma de la islaz, ca să dezbată viitorul echipei locale şi ca să mai scape de gura gurencelor că „ mai lasă mă băutura că vine mămica şi tăticu la noi de Paşte”. În timpul discuţiilor referitoare la echipă, printre paharele de rachiu stinse cu halbe de bere(la PET de doi litri), gurenii mai jucau o tablă sau mai aruncau unul în altul cu brişca, trăgând din când în când cu ochiul la televizorul din crăşmă, care transmitea un meci din liga americană de baseball.

Uşa crâşmei se deschise brusc provocând o linişte mormântală printre cei prezenţi. În cadrul uşii stătea Leana a lu’ Dică. Câţiva gureni se lipiră instinctiv de pereţii crâşmei, acoperind mesajele de genul „Dică-nu te vrem!” şi „Gou Houm Dică!” scrise cu creion chimic. Leana nu trebuia să vadă mesajele ăstea fiindcă era în stare să rupă pereţii, mai ales că nu cu mult timp în urmă, tăiase cu toporul un stejar secular pe coaja căruia, un gurean scrijelise cu brişca „Dică Pleacăăă!”.

Leana le aruncă celor din crâşmă o privire ucigătoare, îşi strânse mai bine baticul sub bărbie şi începu:

-         Auzi bă Gheorghe, tot satu’ ştie că ai fost omu’ sasului din Nocrich. Da’ bă, ăla n-o fo’ antrenor bă! N-o fo’ bă, că-i tremurau iţarii pe el când se zburleau oltenii la el! Tu bă Gheorghe, habar n-ai că Dică al meu o studiat oina cu ăi mai buni din liga de besbol şi dacă nu-l făceaţi voi să plece îl aducea pe Baib Rut şi Gioe Dimagio să joace la noi!

-         Tu Leană, tăt judeţu’ o văst când Dică se lega la opinci...

-         Taci Gheorghe! Io mă uit în fiecare noapte la satelit să văz ce fac ăia la besbol şi am văst cum se leagă ăia la şirete, scuipă şi să scarpină la ouă, aşa că nu-ţi mai da tu cu părerea că io nu înţeleg oina, că io am fost jucătoare profesionistă de go şi de curling! Rămâneţi voi în satu’ ăsta de căcat, cu echipa voastră asta slabă, proştilor, că mai plătiţi şi belet la intrare pe islaz chit că n-are nici gard! Suporteri din franzelă ce suneţi!

Leana ieşi ca o vijelie din crâşmă, trăntind uşa după ea. În crâşmă se aşternu o tăcere, spartă din când în când de zgomotul zarurilor aruncate de Cornel şi Niculaie care jucau plictisiţi şi nestingheriţi table. Gogu, aflat la masa din colţ ca să citească ziarul, se ridică în picioare, turnă pe gât ultimul pahar de rachiu şi în timp ce-şi aranja cămeşa de pe el, îi îndemnă pe cei prezenţi:

-         Bă, care mere după Leana să-i spuie că Dimagio şi Baib Rut îs morţi de mult?

În tot acest timp, la intrarea în sat stătea parcată o Dacie portocalie cu numere de Banat. Ciurdarul satului, aflat întâmplător în zonă în căutarea unei vaci nebune, s-a jurat ulterior că în Dacie era primarul şi marele Plavengioici.

Ce-i cu Mladen la Sibiu? :)

în primul rând, cu bluză portocalie. scuze pentru calitatea fotografiei. are şi mura mea limitele ei.

Sent from my BlackBerry®

L-am prins! Tine cu hotii!

da, brylosu' razămă emblema hoţilor. să nu cadă!

Sent from my BlackBerry®

nu mai parca lângă mine, băgă! (continuare)

deci moşulică e demenţial! după "mesajul" de azi dimineaţă, priceput de mine, moşulică continuă lupta! plec de la birou, în faţa blocului moşulică, cu şapcă, trening şi şlapi de plastic. patrula prin faţa blocului şi mă aştepta. în momentul în care mă vede, porneşte înspre mine şi când să deschidă gura să-mi zică..........îl tai eu:
- mă întorc şi povestim!
moşulică se taie ca maioneza, îmi întoarcele spatele şi se întoarce în patrulat. cred că-i stric ziua astăzi. probabil încă mă aşteaptă în parcare ca să nu mă lase să parchez lângă el:

nu mai parca lângă mine, băgă!

un moşulică din blocul unde am biroul, e disperat de faptul că-mi parchez maybachu' lângă maşina lui de colecţie. nu am înţeles încă de ce. parcarea este publică, maybachu' e parcat regulamentar, nu încurcă vizibilitatea, nu lovesc celelalte maşini când deschid portierele, las suficient spaţiu celorlalţi cât să poată să se urce în maşinile lor fără să-şi suga burta. moşulică însă e mereu nemulţumit. în fiecare zi, între 10 şi 12, lustruieşte la bibeloul lui, iar când vin sau plec îmi aruncă nişte priviri pline de ură. nu de puţine ori încercând să parchez, în intervalul orar precizat, găseam respectivul loc de parcare ocupat de găleata şi cârpele lui moşulică, care îmi arunca o privire triumfătoare. ieri, pe când vroiam să plec, moşulică a încercat, probabil, să-mi ceară să nu mai parchez lângă el. l-am descurajat prin faptul că tocmai vorbeam la telefon cu un colaborator la care, mai în glumă, mai în serios, îi ceream să-mi plătească o factura că altfel mă duc peste el.
în dimineaţa asta am găsit un "mesaj" convingător din partea lui moşulică, care să mă convingă că locul ăla de parcare nu e al meu:

mesaj pentru postacii de serviciu

bă puleţilor comentatorii pulii,
ca să înţelegeţi şi voi odată, pe blogul ăsta înjură doar băgă, turcu, laqvarta(da bă, asta nu înjură dar blastămă) şi eventual pretenu' bobu dacă-i nervos. în rest beliţi pula comentati cu înjurături în altă parte dar nu aici! mă doare-n pulă bască de eosu' pulii. claaaaaaaaaaaaaaaaaaarrrrrrrrrrr??????

drog

acum câteva zile am postat pe forumul csu, filmuletul cu fanii lui partizan belgrad. recunosc cinstit ca-mi plac stilul de viaţă al sârbilor, aşa, mai manelistic cum e el. îmi place indira radici, îmi plac ţâţele lui ceca raznatovic(şi ce dacă e văduva lui arkan?), îmi plac fanii lui partizan belgrad. şi cum să nu-ţi placă când auzi aşa ceva?
prietenul bobu îmi dă dreptate:
bobu: teooooooooooooooooo
băgă: ce-i bă?
bobu: bă, m-am uitat de 100 de ori la filmuleţ
băgă: mie mi se ridică părul pe mână bă, când mă uit
bobu: mie păru' din cap bă, ăla care-l mai am
vouă?
ţar ivan, ai fost pe fază?

postacii de serviciu

când mă plictisesc mă apuc să citesc comentariile la diferite articole apărute pe net. cel mai mult îmi plac comentariile la articolele care compară ceva: două echipe, două oraşe, două partide, două paraşute. indiferent de comparaţii apar postacii de serviciu. cred că în "meseria" asta de postac, ca să o "practici", trebuie să ai o calitate: să fi retard.
în evenimentulzilei a apărut o campanie, ceva cu alegerea celui mai apreciat şi mai bun oraş din românia în care să locuieşti. nu a început bine că hop şi retarzii. bănuiesc că până în iulie nu o să mă plictisesc.
prietenul mache îmi recomanda contra plictiselii să citesc forumurile pescarilor. cică sunt acolo nişte postaci de serviciu, fără rivali. eu rămân la părerea mea că best of the best rămâne unul singur: energiAAA.

Paşte Galben-Albastru

Doamna mea a decis. Paşte galben-albastru! Şi vrea şi Titlul!

(Doamna cântă la fiecare meci, are tricou galben dar nu-i la fel de critică în privinţa echipei ca şi Băgă! Ştie Ea de ce!)

Fie ca.........

Adopt şi eu metoda dinamovistă şi vă urez:

DE PAŞTE E TIMPUL SĂ FIM MAI BUNI AŞA CĂ ASTA VĂ DORESC DE LUNI!

Hai bă că am glumit!

PAŞTE FERICIT!

(Bănuiesc că la ora asta deja aţi primit sms-uri care încep cu " Fie ca...")