joi, 4 noiembrie 2010

Service la Gura Râului

Gogu cu Toader stăteau pe prispa crâşmei de la islaz când în faţa lor se opri cu un scrâşnet de roţi, maşina încasatorului de gaz. Din ea coborî supărat încasatorul care i se adresă lui Gogu:
- Gogule, hai mă că am o vorbă cu tine!
Gogu coborî alene de pe prispă, dădu o tură maşinii şi nu se putu abţine să nu se minuneze:
- 'Te-n gât gazistule, ce maşină jmecheră ai. Jenţi Micel, cauciucuri Titus, empetrei Hauăl.... bă, sculă de sculă, cred că o şi costat o grămadă de bani.
- Da mă Gogule, o căruţă de bani, îi faină da' parcă ceva nu-mi place cum merge. Trage ce trage şi parcă-şi pierde din turbo, mă. Că asta vroiam să-ţi zic. Nu ştii pe careva care să-i facă ceva la turbo să meargă ceas?
Gogu se scărpină în ceafă şi după ce-şi aprinse o mahoarcă îi zise pe un ton grav:
- Gazistule, la aşa maşină trebe un mecanic de mecanic. Scump da' merită. Meri în capu' satului la Bruno, ficioru' lu' Soce, că ăsta ştie şi te rezolvă!
Gazistu' fericit şi încântat de ajutorul lui Gogu, se urcă îm maşină şi plecă în trombă spre mecanicul recomandat. Gogu, urcă prispa şi se aşeză lângă Toader care se uita la Gogu întrebător:
- Bă Gogule, aşa maşină scumpă şi-o trimiţi la Bruno s-o repare? Păi ăla o face harcea parcea, că nu-i mecanic de maşini. Ăla repară drujbe!
- Tocmai Toadere, de aia l-am trimis!
Intrară amândoi în crâşmă şi comandară câte o cinzeacă. Aveau motive să sărbătorească.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă