miercuri, 3 noiembrie 2010

Băgă - romanul, partizanul, ecologistu'


În copilărie nu eram amator al colecţiei "Poveşti nemuritoare" pentru simplul motiv că nu erau atractive. O zână, un balaur-zmeu sau ce pla era , un Făt Frumos.....C'mon!  Zâna era o idioată că fugea cu zmeu', zmeul era un dobitoc că nu era în stare să-l bată pe Făt iar Fătul era cu siguranţă un cocalar fiindcă avea mereu calul tunat.
În schimb, citeam tot felul de romane sovieto-comuniste pentru puştani, care mă motivau să fiu un brav pionier iar una din cele mai mari dorinţe ale mele era să înceapă un nou război mondial, să mă lupt cu nemţii şi să mănânc cu partizanii ruşi din gamelă.
Prin clasa a IV a, am citit o carte sovietică despre nişte pionieri care salvau lumea de la dezastrul ecologic. Organizaţi într-o bandă, cutreierau străzile oraşului sovietic, purtând pe faţă o mască verde şi săreau la beregata celor care aruncau biletele de autobuz pe jos. Chestia asta mi s-a părut deosebit de culeanu aşa că, împreună cu un coleg am decis să organizăm şi noi o bandă din aia. Doar noi doi, fiindcă ceilalţi erau nişte ignoranţi a căror unică distracţie era una banală şi neinteresantă: să te joci de-a dacii şi romanii sau de-a Winnetou.
Boooon, ne facem noi nişte măşti din coperţile de caiete, le vopsim cu acuarele, le punem elasticele de la chiloţi şi ne alegem o stradă pe care să o patrulăm. Nici în ziua de azi nu înţeleg de ce am ales acea stradă, dat fiind că pe ea nu circulau autobuzele iar pietonii erau destui de rari. După câteva ceasuri de aşteptare, dezamăgiţi că nu trecea nici dracu' şi nu aveam pe cine să batem, ne hotărâm să plecăm spre casele noastre, în speranţa că o să mai găsim pe cineva care să accepte să fim romanii care, în contradicţie cu istoria, luau bătaie sistematic de la daci. Dar norocul ne surâde. În drum spre casă, vedem un tip, aşa la vreo 20 de ani, care îşi aruncă chiştocul ţigării pe jos. Fericiţi că avem şansa de a ne afirma sovietic, sărim pe bietul om încercând să-l conştientizăm de consecinţele gestului său. Din nefericire pentru noi, tipul nu era Bucurenciu, aşa că ne-o explicat el cu piciorul de ce nu e bine să fi ecologist. Întrucât colegul meu era mai sprinten, curul meu o încasat toate explicaţiile eco. După lecţia eco, m-am întors acasă unde mă aşteptau prietenii mei să joc rolul romanului torturat de daci. De ce dracu' n-am fost niciodată dac?
Patru ani mai târziu m-am apucat şi eu de fumat şi-am înlocuit romanele sovietice cu reviste porno ştiinţifice, iar dacii şi romanii cu nenea doctoru' şi asistenta. De data asta am fost doar doctor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă