miercuri, 20 octombrie 2010

Cu sau fără?

Usturoi în spanac. Că de asta vorbeam mai înainte cu Băgă.
Probabil ştiţi că Băgă e un mare iubitor al artei culinare, cu sute de experimente în domeniu la activ, care mai de care mai inedite. Eu n-am nicio problemă cu asta, ba chiar îi respect pasiunea şi mă bucur de fiecare dată de reuşitele lui culinare. Iar el, în loc să aprecieze lucrul acesta, nu ratează nicio ocazie să-i ia peste picior pe cei mai puţin iniţiaţi în arta culinară, adică iubitorii de mici cu cartofi prăjiţi ca mine. Şi aşa cum îi stă bine oricărui consumator de mâncăruri sofisticate care se respectă, Băgă strâmbă din nas la anumite combinaţii de mâncăruri, ingrediente sau moduri de prezentare care nu sunt pe placul lui. Pot să înteleg şi asta dar să nu-ţi placă gustul divin al acestei miraculoase plante cu care am fost binecuvântaţi noi, oamenii, pe acest pământ, adică usturoiul, asta chiar nu mai înţeleg.
Revenind la spanac: Eu spanacul l-am mâncat dintotdeauna cu usturoi, aşa îl făcea bunica mea, aşa îl face mama, sora mea, prietenele mele, aşa îl fac şi eu. Spanacul fără usturoi mi se pare o insultă la adresa papilelor gustative, e ca şi când ai mânca midii în sos de vin alb fără vin sau ai bea o Caipirinha fără lămâie lime(încă o dovadă frau :D ), Teo, poate aşa înţelegi :D
Şi tot discutând noi aşa despre spanac, el o ţinea pe a lui, că spanacul se face fără usturoi, eu că asta e blasfemie, îi cer să-mi găsească pe net o reţetă pentru spanac fără usturoi, poate aşa îl mai cred. Şi el îmi trimite linkul ăsta. Aşadar, m-a convins. La câtă italiană înţeleg eu, spanacul se face fără doar şi poate CU usturoi. Am zis!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă