luni, 12 aprilie 2010

visele lui Nelu


De mic copil Nelu visa să ajungă miliţian. Visul lui s-a spulberat odată cu trecerea timpului, fiindcă Miliţia se transformase în Poliţie iar profesionala nu o terminase din simplul motiv că la examenul scris, profesorii s-au dat bătuţi în faţa lucrării lui, nereuşind nici după trei zile să-i descifreze hieroglifele. Aşa că după o bătaie soră cu moartea, primită din partea lui tac’su, pe motiv de refuz de-a merge la prăşit porumbul, Nelu plecă la Mediaş unde se angajă paznic la o fabrică. Anii au trecut, Nelu avansă în funcţie, de la paznic la poarta 2 la paznic la poarta 1, casa lui avea gard nou de tablă, furată din fabrica pe care o păzea, până când fabrica s-a închis iar Nelu a ajuns şomer.
Speriat de spectrul foamei, Nelu rugă un vecin să-i caute în ziar ceva de lucru. Aşa a ajuns Nelu, să se prezinte la concursul pentru ocuparea postului de agent de pază, la faimoasa firmă locală „Ţărani Med SRL”. Concursul l-a luat cu notă maximă, fiindcă a contat experienţa în domeniu, a ştiut că 2+2 fac 5 iar la proba practică a băgat doi concurenţi în spital. După instructajul privind mânuirea pulanului, Nelu intră două săptămâni în concediu medical, întrucât la un exerciţiu de folosire a sprayurilor paralizante, îşi golise un tub întreg în ochi. Cu timpul, Nelu s-a evidenţiat în faţa patronului. Pus să fie steward la meciurile echipei locale de baschet, nu a ratat meci în care să nu fi evacuat câţiva spectatori, în general din rândul pensionarilor, a femeilor şi a puştanilor de 1,60 metri şi 45 de kilograme. Aceştia aveau un comportament huliganic, fiind surprinşi de Nelu, în repetate rânduri, încercând să introducă în sală, diverse obiecte contondente: pungi cu pufuleţi, pahare de plastic pline cu cola, bomboane sau seminţe dar şi torţe, mascate sub forma unor brichete şi chibrite. Cea mai mare realizare a lui a fost la un meci contra Sibiului, când şi-a folosit pentru prima dată aparatul cu electroşocuri, pe un suporter sibian care îndrăznise să-i spună „ dă-te mai aşa că nu văd meciul din cauza burţii tale”. Încântat de aparat, l-a mai testat odată pe nevastă-sa când aceasta a refuzat să-i mai toarne în pahar. Nevastă-sa nu a fost la fel de încântată de aparat, dovadă că l-a părăsit pe Nelu şi a fugit la Sibiu, unde-a pus-o de-un concubinaj cu un apevist. Nelu a început să urască tot mai mult Sibiul şi sibienii şi nu-şi dorea decât să mai aibe ocazia să bată nişte sibieni. 
Ocazia se ivi atunci când a trebuit să meargă la Sibiu, să asigure paza la nişte meciuri. Cu o noapte înainte să plece la Sibiu, o visase pe nevastă-sa şi apevist cum încercau să introducă în sală nişte torţe. Visul se termina cu o bătaie generală, în care el stătea cu bocancul pe gâtul femeii iar apevistului îi căra pumni în meclă. Montat de visul avut, Nelu se întrecu pe sine în cele două zile de la Sibiu. Verifică cu atenţie fiecare spectator, reuşi să-i interzică fostului prefect să intre la meciuri, ridică de pe scaune vreo doi baschetbalişti sibieni pe motivul că aşa vrea muşchii lui iar în ultima zi bătuse vreo doi timişoreni, aşa ca să vadă şi bănăţenii cum se face paza obiectivului.
Întors acasă, îşi lipi pe poartă pagina din ziar în care apărea când bătea la timişoreni, aşa ca să vadă tot satul ce om realizat e el. Desfăcu o bere şi în timp ce-o dădea pe gât privi cu admiraţie la cele două tichete de masă primite ca bonus pentru prestaţia sa din partea şefului ăl mare. Un gând însă îl chinuia. De ce dracu’ n-a venit şi nevastă-sa la meci cu apevistul? 
Adormi cu capul pe masă, visând frumos la ce-o să se întâmple când o să aibă în pază sala din Timişoara. 

2 comentarii:

  1. prea tare chestia asta =))
    tot asa si la mai multe >:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Să-ți trăiască Nelu! Văd eu bine că nenea ăla încearcă să dea cu butoiul după unul? :))

    RăspundețiȘtergere

dacă te ţine, încearcă