vineri, 19 februarie 2010

de ce e bună o româncă la casa omului

moşu' meu, Dumnezău' Să-l Ierte, se îmbăta de tri'ori pe an: de Crăciun, de Sfântu'Ștefan şi de Florii. nu făcea minuni, stătea numa' drept ca bradu' în capu' mesii şi dădea sfaturi de cum nu trăbe să te comporți în viaţă. dădea şi exemple. copchii lui(plus gineri şi nurori) nu-i comentau şi stăteau spăşiţi, nu care cumva să-şi aducă aminte moşu' şi să-i treacă la rubrica ''aşe nu''. noi nepoţii, eram preveniţi de părinţi, cu o palmă peste ceafă, să nu ne puie dracu' să vorbim când moşu' filozofează, nu de alta, da' să nu-şi prelungească moşu' discursu'. momentu' ''al treişpelea congres'' se încheia de fiecare dată cu un banc spus nouă nepoţilor de sex masculin:
bă, când aveţi douăj'de ani, să vă luaţi muiere săsoaică. aia vă pune rucsacu' în spate ca să faceţi avere. la patruzeci, vă luaţi o unguroaică să trăiţi şi voi viaţa(n.a.: ulterior ne-am prins noi care-i faza cu trăitu' vieţii) iar la bătrâneţe vă luaţi o româncă că pune aia neşte parastase după voi, o minunăţie!
după discurs, moşu' închina ultimu' pahar de vişinată, îl dădea pe gât şi merea să se culce. ăia mari se apucau de strâns de pe masă iar noi nepoţii, pe ascuns, goleam resturile de bere şi vişinată de pe fundurile paharelor. urma bătaia administrată de părinţi, nemulţumiţi de faptul că ne matoleam la o vârstă aşa fragilă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă