luni, 5 octombrie 2009

În cristelniţă...pe repede înainte

O să-mi amintesc de 2009 ca fiind anul crizei şi al...botezurilor. Ieri am fost la al patrulea şi mai urmează unul luna viitoare. Vreau să vă povestesc pe scurt de felul cel puţin ciudat în care s-a desfăşurat botezul de ieri, respectiv slujba din biserica. De fapt e impropriu spus "slujbă" având în vedere durata evenimentului, max. o jum de oră, şi cele câteva scene mai puţin obişnuite la care am luat parte. După ocolirea mesei, domn' părinte, vădit obosit, s-a gândit să-şi mai uşureze munca şi l-a pus pe unul din participanţi să citească un pasaj din evanghelie (a arătat mai întâi cu degetul spre mine dar eu m-am făcut că plouă şi i-am lăsat onoarea unui voluntar :D). Un alt moment comic al evenimentului a fost pe final, când acelaşi domn' părinte ţinea cu o mână foarfeca pentru tăierea suviţelor iar cu cealaltă mobilul la ureche, care-i sunase de zor în buzunarul de la sutană stihar, unde se ştie bine că nu e loc doar pentru lucruri sfinte... Conversaţia a durat cam 5 min, urmată de anunţul fulger: "Haideţi sa ne grăbim, vă rog să mă înţelegeţi, la ora 1 trebuie să ajung la o înmormântare." După care a mai citit o scurtă rugăciune, şi-a strâns catrafusele, am ieşit cu toţii în faţa bisericii, a dat tonul la un "La mulţi ani" total inadecvat locului şi momentului şi dus a fost.
Aşa că, dacă aveţi copii de botezat, nu prea mult timp la dispoziţie pentru ritualuri bisericeşti şi vreţi să scăpaţi de grija setării telefonului pe silent în timpul slujbei, vă pot recomanda eu un preot...mai puţin tipicar.

la qvarta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dacă te ţine, încearcă